Primăria Capitalei a actualizat recent LISTA clădirilor considerate pericol public în Bucureşti. Potrivit municipalităţii, în prezent, în Capitală sunt 183 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă risc ridicat de prăbuşire la cutremur, la care se adaugă alte 171 de clădiri cu „bulină roşie”.
Printre acestea se află şi un bloc vechi de 100 de ani, situat pe strada Ion Câmpineanu nr.9, imobil ce urmează să fie consolidat de Primăria Municipiului Bucureşti.
Primăria a atribuit contractul de consolidare prin negociere, fără licitaţie publică
Imobilul, construit în anul 1915 are un regim de înălţime P+6+M şi numără 25 de apartamente. Blocul a fost inclus în clasa I de risc seismic, imobilul reprezentând pericol public în prezent.
Pentru consolidarea imobilului din Ion Câmpineanu nr. 9, municipalitatea va plăti unei firme private suma de 833,801.96 RON fără TVA. Primăria Capitalei nu a organizat însă o licitaţie publică pentru atribuirea lucrărilor de consolidare a imobilului, acestea fiind date companiei S.C. T.C. IND ARGES S.R.L. prin negociere fără anunţ de participare.
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a actualizat, pe 14 iunie 2016, lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic.
Pe lista PMB se află în prezent 183 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, adică acele imobile care prezintă risc ridicat de prăbuşire la cutremur.
LISTA COMPLETĂ poate fi consultată AICI.
Acestora li se adaugă încă 171 de clădiri cu „bulină roşie”.
LISTA COMPLETĂ poate fi consultată AICI.
Un număr de 29 de clădiri de locuit multietajate din Bucureşti, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, au fost deja incluse în programul din 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic. Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea acestui program.
Potrivit acestui document, municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal datorită: poziţiei geografice – la cca. 100-170 km. de zona epicentrală Vrancea; existenţei clădirilor cu peste P+3 etaje, cu structură din beton şi/sau zidărie de cărămidă, construite înainte de anul 1940, în zona centrală a Bucureştiului, şi ale căror structuri, proiectate numai la acţiuni gravitaţionale, sunt degradate urmare cutremurelor puternice produse în anii 1940, 1977, 1986, 1990; inexistenţei la nivel mondial şi în România, în perioada construcţiei acestor clădiri, a cunoştinţelor şi normelor tehnice necesare realizării unor structuri rezistente la cutremure puternice; condiţiilor locale de teren caracterizate prin manifestarea unor perioade predominante lungi ale mişcării terenului la cutremure de magnitudini medii şi mari, care conduc la amplificarea acţiunii seismice, cu efecte distructive asupra structurilor existente; perioadei proprii de vibrație de 1,4 – 1,7 sec. caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică şi care corespunde de regulă perioadei de vibrație indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanță, cu efect distrugător, de prăbușire, a clădirilor înalte.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2016, a fost alocată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice suma de 25 milioane de lei, din care se va asigura cu prioritate finanţarea acţiunilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, nominalizate în Programul de acţiuni pe anul 2016.