Începe judecarea dosarului în care europarlamentarul Adrian Severin este acuzat de corupţie

Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurori pe 11 septembrie, iar curtea supremă stabilise iniţial ca primul termen al procesului să aibă loc pe 25 februarie 2014, însă data a fost schimbată la cererea DNA.

Potrivit DNA, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, Adrian Severin a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică „The Sunday Times”, care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi a votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care acestea pretindeau că o susţin, pe de altă parte.

„La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie – martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia Juridică, a Raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă” susţin procurorii.

DNA precizează că, în vederea încasării sumei 12 000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe e-mail uneia dintre cele două persoane, potrivit Agerpres.

Alte articole

Diana Șoșoacă, prezentă la Ambasada Rusiei, la doar două zile de la obținerea mandatului de europarlamentar

Nicu Ștefănuță a câștigat un nou mandat în Parlamentul European, din postura de candidat independent, după ce și-a dat demisia din USR

Trei europarlamentari, printre care şi Adrian Severin, au acceptat să-şi vândă serviciile unor jurnalişti ai ziarului „The Sunday Times”, care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby.

CITEŞTE ŞI Severin: Nu am găsit probe care să arate că am acceptat bani pentru propunerea unui amendament în PE

Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul ajutorului pentru adoptarea unor amendamente.

Trei europarlamentari au acceptat: Adrian Severin, fostul ministru sloven de Externe Zoran Thaler şi fostul ministru austriac de Interne, Ernst Strasser.

Potrivit anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul din jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, Severin a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, ‘însă a fost o adevărată muncă’.

La scurt timp după publicarea în presa britanică a investigaţiei jurnaliştilor, Parlamentul European a pornit propria procedură de verificare a activităţii eurodeputaţilor implicaţi, iar preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a dispus sigilarea birourilor eurodeputaţilor şi a asistenţilor acestora.

Materialele informatice constând în înregistrări audio-video în mediul ambiental, înregistrări ale convorbirilor telefonice şi comunicări e-mail dintre jurnaliştii britanici şi eurodeputaţii menţionaţi, puse la dispoziţia Parlamentului European de către publicaţia ‘The Sunday Times’, au fost trimise OLAF în vederea pornirii procedurii proprii de investigaţie.

De asemenea, autorităţile competente din ţările ai căror cetăţeni sunt eurodeputatul Adrian Severin şi ceilalţi implicaţi, respectiv România, Slovenia şi Austria, au deschis dosare de urmărire penală împotriva acestora.

Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de ‘o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică’.