Raportul pe 2011 menţionează că stabilirea responsabilităţilor pentru complicitatea unor state ale Uniunii Europene cu SUA la tortură şi detenţii secrete, în programele CIA privind zborurile de extrădare şi închisorile secrete, este în continuare evazivă. În ianuarie, procurorul general al Lituaniei a oprit investigaţia privind existenţa unor închisori secrete ale CIA în această ţară, la un an după ce începuse, iar progresele sunt slabe într-o investigaţie similară din Polonia, afirmă HRW.
Autorităţile române au dat dezminţiri repetate în pofida dovezilor care au identificat locul unui fost centru de detenţie secret al CIA în Bucureşti, subliniază organizaţia. Un tribunal german a respins un dosar împotriva Guvernului de la Berlin pentru eşecul de a cere extrădarea cetăţenilor americani care ar fi fost implicaţi în transferul secret al unui cetăţean german în Afganistan, în 2004.
În septembrie, comisarul pentru drepturile omului al Consililui Europei, Thomas Hammarberg, a criticat faptul că nici până în prezent România, Polonia şi Lituania nu au stabilit responsabilităţile. Într-o rezoluţie adoptată în octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi-a exprimat îngrijorarea privind folosirea doctrinei secretului de stat pentru a submina sau împiedica un control parlamentar adecvat asupra serviciilor de informaţii şi investigaţiile pe tema unor acte ilegale, se mai arată în raport.
În ceea ce priveşte situaţia romilor care migrează din estul spre vestul Europei şi politicile pe această temă, aceasta se aseamănă cu situaţia musulmanilor, temerile legate de terorism fiind înlocuite de cele privind infracţionalitatea, iar cele culturale fiind înlocuite de raţiuni economice. Impactul acestor temeri este exemplificat de expulzarea romilor est-europeni din Italia şi Franţa, în timp ce evacuările forţate reprezintă o politică extinsă la nivelul întregii Uniuni Europene, notează HRW.
Situaţia este îngrijorătoare în Ungaria, România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, apreciază raportul, care menţionează atacuri violente şi retorica anti-romi, precum şi progrese reduse în vederea încetării segregaţiei în şcoli şi spaţii locative, în pofida fondurilor europene în valoare de milioane de euro şi a deciziilor CEDO în acest sens.