O ”stare de rău democratică” se înregistrează mai ales în Europa Occidentală, unde situaţia democraţiei s-a înrăutăţit al treilea an consecutiv, se arată în raport.
În pofida unei uşoare îmbunătăţiri a situaţiei în 2018, situaţia în Europa de Est a înregistrat cea mai importantă deteriorare de când EIU întocmeşte acest raport, ”Indicele democraţiei”, în 2006.
În pofida acestei ”stări de rău democratice”, ţările din Europa continuă să domine clasamentul la nivel mondial – Norvegia se clasează pe primul loc, urmată de Islanda şi Suedia.
Rusia se clasează ca ţara cea mai puţin democratică din Europa – pe locul 144 în clasamentul mondial -, în urma unor ţări precum Afganistanul şi Zimbabwe.
Europa de Vest figurează în raport prin ţări considerate ”democraţii depline”, iar în Europa de Est nicio ţară nu atinge acest statut, oregiune în care domină ”democraţii defectuoase”.
CĂDERI NOTABILE ÎN CLASAMENT
Clasamentul EIU pe 2018 este marcat de căderi notabile – ale Austriei, Georgiei, Ungariei, Rusiei, Turciei, iar cea mai notabilă este a Italiei.
Deprecierea situaţiei democraţiei în unele ţări vest-europene a condus la o creştere a susţinerii faţă de partide antisistem şi faţă de ”oameni puternici” politici atât pe eşicherul stâng, cât şi drept, se subliniază în raport.
În Italia, ascensiunea acestui tip de politică, sub forma unei coaliţii guvernamentale între Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem, populişti) şi Ligă (extremă dreapta) a condus la căderea ţări de pe locul 21 pe locul 33 în 2018.
Instalarea la putere a unor formaţiuni antisistem în ţări ca Austria şi Italia constituie ”reflectarea incapacităţii continue a principalelor formaţiuni politice de a răspunde unor îngrijorări şi insecurotăţii unor părţi importante ale populaţiei”, subliniază EIU.
Guvernul italian ilustrează o ”dezamăgire profundă faţă de instituţiile politice, inclusiv faţă de Parlament şi partidele politice, printr-o susţinere a unor «oameni puternici» care ocolesc instituţiile politice”, se arată în raport.
În raport este criticat vicepremierul Matteo Salvini, ministru de Interne, atât în privinţa bilanţului său în domeniul drepturilor omului, cât şi politicilor contra imigraţiei.
GEORGIA
Georgia a înregistrat, în urma certurilor dinaintea recentelor alegeri prezidenţiale, cea mai importantă cădere în clasamentul democraţiei în Europa de Est.
Alegerile prezidenţiale din Georgia au fost marcate de controverse care au subminat ambele tabere din campanie, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
”Al doilea tur ale alegerilor prezidenţiale a fost competitiv, iar candidaţii au putut să îşi facă campanie în mod liber, însă o parte a beneficiat de un avantaj necuvenit, iar caracterul negativ al campaniei ambelor tabere a subminat scrutinul”, conchidea într-un raport, în noiembrie, OSCE.
”Avantajul necuvenit” provine de la miliardarul Bidzina Ivanişvili, un fost premier, al cărui partid, Visul Georgian, a susţinut-o pe actuala preşedintă Salome Zurabişvili, arată atât OSCE, cât şi EIU.
”Sub influenţa lui Ivanişvili, guverbul a intervenit în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi a anulat datoriile a 600.000 de cetăţeni la două săptămâni după alegeri”, se arată Indicele Democraţiei, notând că ”acest lucru pare să arate că Guvernul deţine un avantaj de campanie considerabil contra opoziţie”.
ÎMBUNĂTĂŢIRI
Însă clasamentul EIU nu este în întregime negativ.
În pofida acestei deterioorări generale constate în ultimii trei ani în Europa de Vest, Finlanda, Germania şi Malta şi-au îmbunătăţit scorul.
”Îmbunătăţiri substanţiale” s-au înregistrat, de asemenea, în Europa de Est, în Armenia, Estonia şi Macedonia.
Estonia s-a clasat în 2018 drept cea mai bună între ”democraţiile defectuoase” din Europa de Est, printr-o ”îmbunătăţire semnificativă a percepţiei cu privire la încrederea în Guvern şi partidele politice”.
Suedia, pe locul trei în clasamentul global – a fost anul trecut cel mai democratic stat din Uniunea Europeană (UE).
În cada clasamentului statelor membre UE se află, după Croaţia, România, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.