Inflaţia, principala preocupare a românilor după explozia preţurilor

Inflaţia şi izbucnirea războiului din Ucraina au influenţat semnificativ atitudinea pe care românii o au faţă de ţara lor în ultimele opt luni (septembrie 2021-aprilie 2022). Astfel, explozia preţurilor a devenit principala preocupare a românilor deoarece cheltuielile lor zilnice sunt în continuă creştere. Din acest motiv, oamenii au adoptat un comportament precaut pentru a depăşi această perioadă. Unii dintre ei au ales să consume mai puţin, alegând să consume mai puţin, căutând promoţii sau preferând mărci mai ieftine – de la bunuri până la carburant sau utilităţi.

De asemenea, românii sunt de părere că în ultimele opt luni calitatea vieţii lor a scăzut, cei mai afectaţi fiind cei de peste 55 de ani, precum şi cei cu venituri medii sau scăzute, conform cercetării efectuate de AHA Moment, citate de Agerpres.

Citeşte şi: Românii îşi vor putea amâna plata ratelor până la 9 luni. Proiectul vizează şi persoanele juridice

Inflaţia, principala preocupare a românilor după explozia preţurilor. Categoria mai puţin afectată de acest fenomen

În schimb, preocupările legate de inflaţie se manifestă într-o măsură mai mică în cazul populaţiei cu venituri ridicate, publicul Pareto (top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, cei care generează 43% dintre veniturile anuale).

Alte articole

Marius Budăi face bilanțul măsurilor luate de guvernul Ciolacu pentru reducerea inflației. Care sunt cele mai mari scăderi de preț la alimente

Efectul plafonărilor impuse PSD după un an de guvernare: Guvernul Ciolacu a adus inflația de la peste 10% la mai puțin de 5%

Autorii studiului consideră că acest fapt are două explicaţii: prima e legată de faptul că veniturile mai mari îi fac pe aceştia mai puţin afectaţi de creşterile de preţuri. A doua explicaţie e legată de profilul acestor persoane, care sunt perseverente, ambiţioase, optimiste, văzând problemele ca fiind provocări care cer soluţii, fiind deci orientaţi către rezolvarea situaţiilor apărute în viaţa lor.

Citeşte şi: Domeniu de lux, scos la vânzare pentru 4 milioane de euro. E singura proprietate cu golf propriu, de pe Lacul Snagov

Războiul din Ucraina şi pandemia COVID-19, trecute pe plan secund

Şi războiul din Ucraina figurează pe lista grijilor românilor, însă în acest moment a fost trecut pe plan secund. Motivul: oamenii s-au familiarizat între timp cu ideea şi nu o consideră a fi o ameninţare directă la adresa României.

De asemenea, a scăzut şi îngrijorarea faţă de COVID-19, cel mai probabil datorită expunerii mai mici în media, a încetării restricţiilor, dar şi pentru că oamenii s-au obişnuit cu viaţa post-pandemie şi cu efectele aduse de acest val, notează sursa citată.

Evenimentele desfăşurate în ultimele luni au avut un mare impact asupra atitudinii românilor faţă de ţara lor. Aceştia nu ar recomanda-o altora ca ţară în care să locuieşti, în timp ce şi pentru ei înşişi sunt mai puţin siguri că ar trebui să rămână aici.

„La un scor NPS de -32, am putea spune cert că, dacă România ar fi un furnizor de servicii, atunci experienţa utilizatorilor ar fi descrisă drept una nesatisfăcătoare”, spun autorii studiului.

„Din septembrie 2021 şi până în aprilie 2022, lucrurile s-au schimbat destul de mult. Şi asta nu ne surprinde, ştiind cât de învolburat a fost startul acestui an. Principalele griji ale românilor sunt legate de inflaţie, iar aceştia au în plan chibzuinţa ca soluţie – reduc consumul, caută promoţii sau brand-uri mai ieftine. Spre deosebire de război, care nu afectează direct România sau pandemia, care e percepută ca fiind practic încheiată, inflaţia este o realitate imediată, pe care românii o resimt zi de zi în preţurile la bunuri de consum, combustibil sau energie”, a declarat Mihai Bârsan, membru Rethink Romania.

„Acest nou episod al studiului realizat de AHA Moments şi Rethink România ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi cei cărora le pasă de viitorul acestei ţări. Percepţia asupra României s-a schimbat dramatic, a ajuns în doar 8 luni o ţară care nu mai este atractivă pentru locuitorii săi. De asemenea, ideea emigrării e luată mai mult în calcul decât în septembrie anul trecut, iar cei care voiau să rămână în România nu mai sunt atât de siguri acum de asta. Însă cel mai îngrijorător este că primii care vor să plece sunt tinerii între 18 şi 24 de ani. De aceea, misiunea Rethink Romania este cu atât mai urgentă: ţara noastră are nevoie de un proiect clar, pe următorii 30 de ani, care să implice activ toată energia şi forţa creatoare a acestei ţări, de la mediul de afaceri, la societate civilă, experţi, mediul academic şi cel politic”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedinte Rethink Romania.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 900 de persoane, în aprilie 2022, 18-55 ani, din toate regiunile ţării, rural şi urban, utilizatori de internet.