INFRINGEMENT împotriva ROMÂNIEI pentru că nu a transpus în legislaţia naţională două directive esenţiale

Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement împotriva României din cauza netranspunerii în legislaţia naţională a celor două directive aferente Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar, respectiv Directiva de siguranţă şi Directiva de interoperabilitate.

Potrivit unei informări a Ministerului Transporturilor (MT), transmisă la solicitarea AGERPRES, autorităţile române au primit din partea Executivului comunitar o scrisoare de somare în acest sens, care reprezintă prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar.

„În data de 23.07.2019, Comisia Europeană, prin Secretariatul General, a comunicat autorităţilor române Scrisoarea de Somare în Cauza 2019/0239 – având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară şi în Cauza 2019/0238 – având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană. Ministerul Transporturilor a solicitat Comisiei Europene, prin Ministerul Afacerilor Externe, prelungirea termenului de răspuns (până la data de 23.11.2019) la Scrisoarea de Somare menţionată mai sus, astfel încât, până la primirea unui răspuns din partea CE (referitor la solicitarea de prelungire a termenului de răspuns), Ministerul Transporturilor va depune toate diligenţele, conform domeniului său de activitate, pentru a aduce la îndeplinire transpunerea Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană şi a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară, în vederea soluţionării cât mai urgente a acestor cauze”, spun reprezentanţii Ministerului Transportului, într-un răspuns transmis la solicitarea AGERPRES.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuia să asigure transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară (reformare), în cadrul Pachetului 4 Feroviar – Pilonul Tehnic, şi să comunice Comisiei Europene textele respectivelor prevederi naţionale până la data de 16 iunie 2019, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din directivă, inclusiv a actelor subsecvente (în special ordine ale ministrului transporturilor), se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege privind siguranţa feroviar. În caz contrar, Comisia Europeană poate declanşa procedurile de infringement.

Potrivit specialiştilor în domeniu, aproximativ două treimi din statele membre UE au ales să amâne cu un an trecerea la Pachetul 4 Feroviar, acest lucru fiind permis de legislaţia europeană. Până la finalul anului 2018, România putea şi ea solicita motivat amânarea, potrivit Agerpres.

În răspunsul transmis AGERPRES, Ministerul Transporturilor dă asigurări că autorităţile de resort depun toate diligenţele necesare ca directivele să fie transpuse cât mai urgent în legislaţia naţională şi precizează că a solicitat prelungirea termenului de transpunere a prevederilor Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar până la 23 noiembrie 2019.

În contextul în care prevederile celor două directive ale Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar nu au fost transpuse încă în legislaţia naţională, MT precizează că eventualele solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea certificatului unic de siguranţă, de autorizare sau introducere pe piaţă a vehiculelor feroviare în baza celor două directive din Pachetul IV Feroviar – Pilonul Tehnic vor fi tratate în baza cadrului legislativ actual – în vigoare la această dată (Legea nr. 55/2006, HG nr. 877/2010, OMT nr. 535/2007 – cu modificările şi completările ulterioare, OMT nr. 648/2015 etc.), cu menţionarea faptului că majoritatea documentelor specifice eliberate de AFER până la această dată sunt încă în termen de valabilitate (dacă vor fi solicitări în acest sens până la transpunerea celor două directive). Însă, din informaţiile transmise de Autoritatea Feroviară Română (AFER), până la această dată nu au fost solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea acestui certificat unic.

Astfel, în perioada septembrie 2018 – ianuarie 2019, proiectele de acte normative au fost avizate, după cum urmează: proiectul de lege – Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale – aviz favorabil; Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei au comunicat Ministerului Transporturilor propunerile şi observaţiile pe marginea proiectului de act normativ, pe care MT le-a analizat şi le-a acceptat pe cele pe care le-a considerat oportune,iar în ceea ce priveşte proiectul de HG – Ministerul Finanţelor Publice şi-a declinat calitatea de avizator; Ministerul Economiei nu a avizat proiectul de act normativ; Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei au comunicat Ministerului Transporturilor propunerile şi observaţiile pe marginea proiectului de act normativ, pe care de asemenea MT le-a analizat şi le-a acceptat pe cele pe care le-a considerat oportune, potrivit Agerpres.

România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, au semnat pe 11 iunie 2019, la Bucureşti, acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la ERA, două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar.

Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA sau EUAR) este o instituţie europeană aflată în subordinea Comisiei Europene, al cărei principal scop este acela de a promova crearea unui spaţiu feroviar european fără frontiere şi de a contribui la revitalizarea sectorului feroviar din Europa, prin consolidarea avantajelor esenţiale în ceea ce priveşte siguranţa pe care o prezintă acest sistem de transport. ERA are atribuţii şi responsabilităţi în principal în domeniul siguranţei feroviare, al interoperabilităţii, precum şi al punerii în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene care vizează îmbunătăţirea poziţiei competitive a sectorului feroviar, potrivit Agerpres

Rolul acestei instituţii se va consolida semnificativ prin noile atribuţii conferite prin prevederile Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar.