ÎNGRIJORĂTOR. Adolescenţii români stau, în medie, şapte ore pe zi la TV sau computer

Primul studiu „Situaţia adolescenţilor din România” mai arată că aceştia sunt preocupaţi de social media şi îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 15 ani, scrie Mediafax.

Potrivit studiului, instrumentele social media sunt utilizate mai mult de băieţi (93 la sută vs. 88 la sută), de adolescenţii din mediul urban (91 la sută vs. 77 la sută) şi de cei în vârstă de minimum 14 ani.

Din numărul total de adolescenţi care au participat la studiu, 93,7 la sută frecventau şcoala la momentul realizării cercetării (95 la sută fete faţă de 92,3 la sută băieţi), iar unu la sută dintre respondenţi lucrau.

„Adolescenţii petrec, în medie, şapte ore zilnic atât uitându-se la televizor, cât şi ascultând radio, navigând pe internet şi dedicându-se jocurilor video„, se arată în studiu.

Alte articole

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Topul scumpirilor dat publicităţii de INS. Pe ce plătesc românii mai mult decât pe mâncare sau pe încălzire

Astfel, 96 la sută din adolescenţi se uită zilnic la televizor, 50 la sută dintre ei petrec peste trei ore pentru această activitate în loc să socializeze, să înveţe, să se joace sau să facă sport. De asemenea, 88 la sută din adolescenţi utilizează internetul, media fiind de 3,37 ore pe zi.

„Adolescenţii utilizează reţelele de socializare, doar 16 la sută din ei declarând contrariu. Peste 50 la sută din adolescenţii care utilizează reţelele de socializare o fac pentru a fi în contact cu alţi prieteni, pentru a trimite mesaje, dar foarte puţini utilizează social media pentru a afla mai multe despre riscurile consumului de alcool, droguri (unu la sută). Mai multe fete decât băieţi utilizează reţelele de socializare pentru a se informa şi mai mulţi băieţi pentru a socializa. Pentru adolescenţi, informaţiile găsite pe reţelele de socializare nu sunt foarte fiabile”, rezultă din studiu.

Pe de altă parte, conform aceleiaşi cercetări, 15 la sută dintre adolescenţi au declarat că şi-au început viaţa sexuală (23 la sută dintre băieţi şi 11 la sută dintre fete, 20 la sută în urban vs. 14 la sută în rural). În funcție de categoria de vârstă, un sfert din adolescenţii de peste 14 ani şi unu la sută sub 14 ani au declarat că şi-au început viaţa sexuală. În medie, adolescenţii şi-au început viaţa sexuală la vârsta de 15 ani şi jumătate.

La momentul realizării cercetării, adolescenţii activi sexual au avut, în medie, 2,3 parteneri, iar 68 la sută dintre ei, un partener stabil.

„Când au fost întrebaţi cât de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil în ultima lună, aproape jumătate (47 la sută) dintre adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală au afirmat că l-au folosit de fiecare dată şi majoritatea le-au folosit pentru a preveni o sarcină (63 la sută în comparaţie cu 19 la sută au folosit prezervativul pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuală). Aceste rezultate indică o nevoie crescută pentru educaţie pentru sănătate, cu focus pe boli cu transmitere sexuală”, spun iniţiatorii studiului.

Aceştia au mai constatat că, în general, adolescenţii deţin un nivel satisfăcător de cunoştinţe în legătură cu HIV, dar proporţiile destul de ridicate de „nu ştiu/nu răspund”, cuprinse între 24 la sută şi 39 la sută, ridică unele semne de întrebare. „Acestea denotă un nivel ridicat de incertitudine în rândul adolescenţilor şi atrage îndoieli serioase legate de înţelegerea în totalitate a căilor de transmitere a HIV. Riscurile produse de HIV sunt mai bine cunoscute de adolescenţii de peste 14 ani şi de cei care trăiesc în mediul urban, dar puţin ştiut de adolescenţii mai tineri şi cei care trăiesc în zona rurală”, se mai arată în studiu.

Nivelul de informare nu diferă semnificativ în funcţie de gen, însă o mică diferenţă a fost identificată între adolescenţii din mediul urban şi rural.

Majoritatea adolescenţilor apelează la părinţi sau bunici când au nevoie de ajutor şi se mai bazează pe profesori, prieteni sau colegi, însă alte resurse de capital social din viaţa lor, precum vecinii, serviciile de urgenţă şi Telefonul copilului sunt neaccesate.

Iniţiatorii primului studiu privind situaţia adolescenţilor au mai constatat că există lacune în acoperirea cu servicii sociale, educaţionale şi de sănătate, mai ales în zonele rurale şi afectate de sărăcie.

În acest context, studiul arată că ONG-urile au un potenţial pentru intervenţii eficiente, însă disponibilitatea lor la nivel local este redusă.

„Multe din serviciile sociale de proximitate sunt mai puţin dezvoltate şi ineficiente în comunităţile dezavantajate. Serviciile menţionate de respondenţi ca fiind insuficiente sunt cele de consiliere a părinţilor, centre de zi, programe after school, ateliere protejate pentru adolescenţii vulnerabili, servicii de consiliere pentru adolescenţi, centre multifuncţionale de educaţie non-formală şi de petrecere a timpului liber, programe care ţintesc educaţia pentru sănătate şi pregătirea pentru o viaţă independentă. Serviciile de proximitate pentru adolescenţii consumatori de droguri, oferite de ONG-uri au fost cel mai des menţionate ca fiind insuficiente”, se mai arată în studiu.

Cercetarea cantitativă a fost realizată pe un eşantion de fete şi băieţi din populaţia totală, având o marjă maximă de eroare de +/ -3,9 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România sunt 2.012.709 de adolescenţi de 10-18 ani, reprezentând 9,43 la sută din populaţia totală a ţării.

Citeşte şi ÎNGRIJORĂTOR: Gamingul în exces poate provoca gânduri sinucigaşe