ÎNGRIJORĂTOR. OMS se teme că obezitatea ar putea deveni normă în Europa

Potrivit unui studiu desfăşurat în 53 de ţări, până la 27% din adolescenţii de 13 ani şi 33% din copiii de 11 ani sunt supraponderali. OMS salută eforturile depuse de câteva guverne, mai ales cele din Franţa şi ţările scandinave, care au reuşit să limiteze fenomenul printr-o serie de măsuri cum ar fi promovarea consumului de fructe şi legume şi taxarea anumitor alimente.

În medie însă obezitatea câştigă teren din două motive, arată Zsuzsanna Jakab, director OMS pentru Europa: activitatea fizică insuficientă şi consumul de alimente bogate în zahăr, sare şi grăsimi. Această combinaţie de factori este „fatală”, adaugă ea. „Percepţia noastră asupra a ceea ce este normal s-a schimbat. Să fii supraponderal este văzut acum ca ceva obişnuit. Nu trebuie să mai lăsăm o generaţie să crească cu ideea că obezitatea este o nouă normă„, insistă ea.

Obezitatea la copiii de 11 ani atinge cele mai înalte niveluri în Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania, cele mai scăzute niveluri fiind înregistrate în Olanda şi Elveţia, potrivit raportului OMS.

În 23 de ţări în care s-a desfăşurat studiul, peste 30% din adolescenţii de 15 ani nu fac destulă mişcare. OMS recomandă practicarea a cel puţin 60 de minute pe zi de exerciţii fizice la copiii între cinci şi 17 ani şi a cel puţin 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână la adulţi.

Alte articole

Ce mâncau românii acum 100 de ani și de ce nu existau țărani grași. Alimentul regăsit în fiecare gospodărie

Noua teorie care stă în spatele obezității. Ce determină, de fapt, creșterea în greutate

Joao Breda, specialist OMS în aceste probleme, consideră că trebuie regândită fizionomia oraşelor pentru a încuraja practicarea sportului şi, prin urmare, lupta împotriva obezităţii. „Trebuie să creăm un mediu în care să fie încurajat exerciţiul fizic şi unde hrana sănătoasă să fie prima alegere, indiferent de categoria socială căreia îi aparţin oamenii”, arată el într-un comunicat difuzat împreună cu raportul. „Activitatea fizică şi hrana sănătoasă trebuie să fie subiecte tratate cu seriozitate peste tot – la şcoală, la spital, în oraş şi la serviciu – şi la ele pot contribui urbanismul şi sectorul agroalimentar”, încheie el.