Potrivit iniţiativei legislative depusă în luna mai la Parlament de Alina Gorghiu, „nu pot candida (la funcţia de preşedinte al României – n. red.) persoanele care, la data depunerii candidaturii, au suferit condamnări definitive”.
Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.
„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.
Majoritatea PSD – ALDE – UDMR a adoptat, pe 30 octombrie, un raport de respingere a proiectului legislativ, în comisia juridică a Senatului
„PSD-ALDE-UDMR au decis şi astăzi în Comisia juridică a Senatului – vot 7- 4: persoanele condamnate penal pot candida la preşedinţia României. În afară de mine, au votat pentru iniţiativa PNL, care prevedea ca persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la preşedinţia României, Alina Gorghiu şi Iancu Caracota – PNL – şi George Dircă – USR”, a scris senatorul PNL Daniel Fenechiu pe pagina personală de Facebook imediat după votul din comisia juridică.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.