INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,73%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 locuri vacante).

Potrivit datelor INS, sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (9.700 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (8.500 locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 locuri vacante).

Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Alte articole

Veste bună pentru 89% dintre români, fie că locuiesc la bloc sau la casă, date oficiale de la INS

Noiembrie, ultimul bal? Salariul mediu net în România a crescut cu 2,3 la sută spre finalul anului trecut. În ce domeniu se plătește cel mai bine

„Cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială (+0,55 puncte procentuale) și în administrație publică (+0,50 puncte procentuale), iar ușoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activități de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură și pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,05 puncte procentuale)”, se arată în comunicatul INS.

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (+2.000 locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creșteri.
Doar în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.

Datele INS mai arată că, în anul 2016, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 locuri vacante).

Pe de altă parte, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a regăsit la ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit — grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori — grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 locuri vacante).

Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupații au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Astfel, cele mai importante creșteri atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +3.100 locuri vacante), de muncitori calificați și asimilați — grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.000 locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente — grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1.400 locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv București-Ilfov (1,57%).

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (16.000 locuri vacante), care a reprezentat puțin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară.

Regiunile Vest (8.900 locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.600 locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1.900 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,94%, respectiv 4,5 mii locuri vacante), care împreună dețin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.

Datele statistice arată că, în anul 2016, comparativ cu anul precedent, toate regiunile de dezvoltare atât rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creșteri.

Astfel, în ceea ce privește rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cele mai relevante creșteri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (+0,34 puncte procentuale), respectiv București—Ilfov (+0,31 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creșteri în aceleași două regiuni, însă pe primul loc s-a situat regiunea București-Ilfov (+3.600 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (+ 1.700 locuri vacante).

Citeşte şi Angajări în Grecia, Cipru, Marea Britanie şi Irlanda pe salarii de la 400 euro la 2.900 euro