Conform INS, comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria ajustată sezonier.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o: formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său; exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o majorare mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.
Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, precizează INS.
Potrivit sursei citate, seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2018, nefiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 41 din 14 februarie 2019.
„Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 241,297 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul III 2018 şi cu 4,0% faţă de trimestrul IV 2017”, se spune în comunicat.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 280,791 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de trimestrul IV 2017.
„La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%)”, se spune în comunicat.
De asemenea, la creşterea PIB au mai contribuit sectoarele: informaţii şi comunicaţii (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%; impozite nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.
Comisia Europeană a arătat recent, în previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018, preciza Executivul european.
În toamna lui 2018, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în 2018, cât şi 2019, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de creştere pentru România au scăzut la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările din primăvară, iar pentru 2019 FMI a indicat că România ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.
„Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, sublinia, în octombrie 2018, FMI.