INS: Muncim în fiecare lună doar pentru a ne plăti taxele şi pentru a supravieţui

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în trimestrul IV 2016, 3085 lei pe gospodărie şi 1168 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în schimb, în medie, de 2692 lei lunar pe gospodărie (1019 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale.

Deși diferența de cheltuieli dintre mediul urban și cel rural este de peste 300 de lei, proporția plăților obligatorii lunare se menține foarte bine, și este la fel de usturătoare pentru noi. Mai mult, ne rămân atât de puțini bani încăt nu prea avem de investit, mai nimic. Adică din 1000 de lei cheltuieli lunare, la investiții se duc doar 2 lei (0,2% din cheltuieli). Când vorbim de investiții ne referim la cele destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni.

Dacă ne uităm la cheltuielile unei familii tipic românești, cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare. Astfel că, din cei 2692 de lei cheltuiți lunar de o gospodărie, 71,4% (1922 lei) sunt cheltuieli de consum, 0,2% se duc pe investiții (5,4 lei), 118 lei sunt cheltuieli de producție, iar 533 de lei sunt impozite și alte contribuții, restul de 113 lei reprezintă alte cheltuieli.

Aprofundând cheltuielile de consum (cei 1922 de lei), se va observa că 34,8% se duc pe mâncare și băuturi nealcoolice (aproape 670 de lei). Adică dăm pe mâncare și băuturi cu aproape 150 de lei decât dăm pe taxe. Per total, taxele și mâncarea reprezintă 45,5% din cheltuielile unei familii, în fiecare lună.

Alte articole

Crin Antonescu a cheltuit cât toți ceilalți contracandidați la un loc, în campania electorală. De unde provin cele peste 7 milioane de euro

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Dăm mai mult pe băutură decât pe sănătate sau haine

154 (8%) de lei se mai duc lunar pe alcool și tutun, iar faptul cel mai trist este că pe așa ceva cheltuim mai mult decât dăm pe îmbrăcăminte sau încălțăminte, unde alocăm doar 144 lei (7,5%). De asemenea, nici sănătatea nu este prioritară când vine vorba de cheltuieli pentru că aici consumăm și mai puțin decât dăm pe băutură și tutun (88,4 lei). Recreerea și cultura reprezintă un segment și mai mic de cheltuieli (3,9%), aici investind doar 75 de lei lunar.

Deloc surprinzător, educația din banii cheltuiți nu însumează nici 6 lei (0,3%), dar ieșitul la restaurant sau cafenele, ne scoate din buzunar cam 18 lei.

Cheltuieli de persoană oraș versus sat

În mediul urban, cheltuielile lunare se ridică la o medie de 1170 de lei de persoană. Din aceștuia cheltuieli bănești reprezintă 94,8%, adică 1110 lei, restul de 5 procente reprezentând contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. În general, aici vorbim de alimente primite din mediul rural. La sat acest procent este de peste o cincime, satul având avantajul de a se susține mai bine din acest punct de vedere.

Revenind la oraș, aproape 67% din cheltuieli sunt de consum (744 lei). Din acești bani 233 de lei sunt consumați pe alimente și băuturi nealcoolice, 274 de lei merg către cumpărarea de mărfuri nealimentare, iar 235 către plata serviciilor. Pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe se duc 276 de lei în fiecare lună.

Cum spuneam și mai devreme, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii reprezintă 5,2% din cheltuielile orășenilor, adică 61 de lei.

În mediul rural, structură este un pic diferită. La sat, cheltuielile medii pentru o persoană se ridică la 843 de lei. Dintre acestea, 78,8% (664 lei) sunt cheltuieli bănești, restul de 21,2% (179 lei) reprezentând contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Banii pe care ii economisesc cei de la sate pe cheltuieli cu alimente din resurse proprii este de 3 ori mai mare decât cele ale orășenilor.

Cheltuielile de consum are celor din mediul rural se ridică la 392 de lei, adică 60% din cheltuielile bănești. Cei 392 de lei se împart în 122 lei pentru alimente și băuturi consumate, 180 de lei pentru achiziția de mărfuri nealimentare și 90 de lei pentru servicii. Tot cam 90 de lei reprezintă și valoare taxelor și impozitelor pe care le plătește o persoană din mediul rural.