INS: România, creştere economică de 4,2% în primele 9 luni din 2018 – date provizorii

Raportat la acelaşi trimestru din 2017, PIB în trimestrul III din 2018 a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2018, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 310 din 7 decembrie 2018”, precizează INS.

În trimestrul III 2018, în varianta provizorie (2), dinamica PIB s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale, comparativ cu varianta provizorie (1). Volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: comerţ cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+0,6 puncte procentuale), de la 102,1% la 102,7%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,3 puncte procentuale), de la 105,0% la 105,3%; activităţi de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,3 puncte procentuale), de la 100,4% la 100,7%.

Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 1,1, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

Alte articole

Scumpiri 2025. Care sunt produsele și serviciile cu cele mai mari creșteri de preț în ianuarie. Vestea bună – sunt și alimente care s-au ieftinit

Ministerul Muncii, anunţul MOMENTULUI pentru 5,7 milioane de salariaţi. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva în ultimul deceniu

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2018, între cele două estimări, a înregistrat cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,5%, ca urmare a majorării volumului său de la 101,5% la 103,8%”, menţionează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 240,93 miliarde de lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,9% faţă de trimestrul II 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul III 2017.

PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 a fost de aproape 701 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 4,3% faţă de perioada similară din 2017.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 265,57 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 4,4% faţă de trimestrul III 2017.

PIB estimat pentru primele nouă luni din 2018 a fost de 665,04 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 4,2% faţă de perioada similară din 2017.

„Seria brută a Produsului intern brut s-a revizuit pentru perioada 2007-2009 pentru a asigura coerenţa cu conturile sectorului ‘Administraţii publice’ şi cu Balanţa de Plăţi. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Seria ajustată sezonier a PIB trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii seriei brute şi a estimărilor pentru trimestrul III 2018 faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 310 din 7 decembrie 2018. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, explică INS.

Economia României va înregistra un avans de 3,5% în 2019 şi de 3,1% în 2020, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie 2018, se arată în raportul semianual „Global Economic Prospects”, publicat miercuri de Banca Mondială (BM).

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie.

Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Instituţia financiară internaţională estimează că în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, economia a încetinit la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii economice din Turcia în semestrul doi al anului trecut.

Excluzând Turcia, creşterea regională rămâne neschimbată, la 2,9% în 2018, deoarece încetinirea activităţii economice în ţări ca Bulgaria şi România a fost compensată de accelerarea din estul regiunii, care a beneficiat anul trecut de preţul mai ridicat al ţiţeiului, apreciază BM.

În rândul ţărilor din Europa Centrală, ritmul expansiunii PIB-ului a încetinit în 2018. Slăbirea exporturilor şi lipsa forţei de muncă au afectat creşterea în Bulgaria, Croaţia şi România. În contrast, în pofida lipsei de angajaţi din Polonia, economia acestei ţări a accelerat uşor datorită nivelului solid al consumului şi a investiţiilor.

Politica fiscală din regiune a variat semnificativ, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. Turcia s-a angajat să-şi înăsprească politica monetară pentru a reduce inflaţia şi a stopa deprecierea monedei. În România, reducerea impozitului pe venit şi majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creştere a contribuţiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.

În majoritatea statelor din Europa şi Asia Centrală, politica monetară este stabilă sau relaxată. La finalul lui 2018, nouă ţări aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, în timp ce alte trei state au majorat dobânda de politică monetară: România, Ucraina şi Turcia.

În Europa Centrală, lipsa forţei de muncă şi majorarea preţului energiei au dus la creşterea inflaţiei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul „Global Economic Prospects”.