Un nou sondaj INSCOP Research, lansat pe 10 aprilie, abordează atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic. Realizat la comanda Confederației Patronale Concordia, sondajul este revelator cu privire la opiniile românilor despre NATO, UE, economia românească, direcția țării și problemele sociale.
Direcția țării
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună, iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Apartenența la UE și la NATO
89.7% dintre români cred că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, în timp ce 6.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Apartenența la UE și suveranitatea națională
40.6% dintre cei chestionați cred că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea națională, în timp ce 51.6% sunt de părerea contrarie. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Protejarea intereselor economice în UE
80.7% dintre români cred că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, 10% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate. Doar 4.8% cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.
Nivelul investițiilor străine în România
Întrebați cum consideră că este nivelul investițiilor străine în România în comparație cu țările Uniunii Europene, 8.4% dintre participanții la sondaj apreciază că este mult mai ridicat, 9.3% ceva mai ridicat, 26.3% ceva mai scăzut, 24.4% mult mai scăzut, iar 21.3% aproximativ la fel. 10.2% nu știu sau nu răspund.
Creșterea investițiilor străine în România
67.9% dintre români și-ar dori ca investițiile străine în România să crească, 14.8% și-ar dori să scadă, iar 14.5% să rămână la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.8%.
Părerea despre companiile multinaționale care investesc în România
71.1% dintre respondenți au o părere bună în general despre companiile multinaționale care investesc în România, în timp ce 24.6% au o părere proastă. 4.3% nu știu sau nu răspund.
Părerea despre companiile din UE care investesc în România
73.6% dintre respondenți au o părere bună în general despre companiile din UE care investesc în România, în timp ce 18.3% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.1%.
Părerea despre companiile românești care investesc în alte țări
61.5% dintre cei chestionați au o părere bună despre companiile românești care investesc în alte țări, în timp ce 29.6% au o părere proastă. 8.9% nu știu sau nu răspund.
Au o părere bună despre companiile românești investesc în alte țări în special persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri ridicate și foarte ridicate, în timp ce părerea proastă se întâlnește în special în rândul persoanelor cu studii primare și al persoanelor cu venituri foarte reduse și reduse.
Părerea despre companiile românești care se extind în UE
Au o părere bună despre companiile românești care se extind în UE 82.1% dintre cei intervievați, în timp ce 12% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.9%.
Reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești
49.7% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația ”Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă”. 46.4% își exprimă acordul cu afirmația ”Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale”. 3.9% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale mai ales persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și angajații la stat. Consideră că Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă mai ales locuitorii din Capitală și persoanele cu venituri foarte ridicate
Mai multe companii de stat vs mai multe companii private
56.2% sunt de părere că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat. La polul opus, 38.7% cred că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii private. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.1%.
Sunt de părere că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat mai ales persoanele cu studii primare și venituri foarte reduse. Împărtășesc părerea contrarie mai ales persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri foarte ridicate
Risc retragere companii străine
62.9% dintre români cred că există riscul ca unele companii străine/multinaționale să plece din România în următoarea perioadă. 30.6% sunt de părere că nu există acest risc, 6.2%nu știu/ nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund la această întrebare.
Evaluare prezență companii străine
53.1% dintre cei intervievați cred că România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale. 39.6% sunt de părere că România ar avea de câștigat într-un asemenea scenariu, iar 7.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale mai ales persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, persoanele cu studii superioare și persoanele cu venituri mari și foarte mari. Împărtășesc părerea contrarie mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu venituri mici și foarte mici.
Condiții companie românească
În opinia a 30.5% dintre respondenți, cea mai importantă condiție pentru ca o companie să poată fi considerată o campanie românească este ca acea companie să își plătească taxele în România. Condiția ca majoritatea angajaților să fie români este cea mai importantă pentru 20.5% dintre cei intervievați. 18.3% menționează să aibă acționari/ proprietari români, 16.9% marca/ brandul să fie românească, iar 9.1% să aibă sediul central în România. 2.1% indică altă condiție, 2.5% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
Sprijinirea companiilor străine care plătesc taxe și impozite în România
În opinia a 77.8% dintre cei intervievați, este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care plătesc taxe și impozite în România. 20.0% sunt de părerea contrară, iar 2.2% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor românești care doresc să investească în străinătate
61% dintre cei intervievați consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile românești care doresc să investească în străinătate. 35.4% sunt de părerea contrară, iar 3.6% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor străine care colaborează strâns cu companiile românești
79.5% dintre respondenți consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care colaborează strâns cu companiile românești. 17.5% sunt de părerea contrară, iar 3% nu știu sau nu răspund.
Sprijinirea companiilor românești care vor să achiziționeze companii străine din România
77.2% dintre români consideră că este în interesul național al României ca statul român să sprijine companiile românești care vor să achiziționeze companii străine din România. 19% sunt de părerea contrarie, iar 3.8% nu știu sau nu răspund.
Controlul asupra deciziilor politice
15.8% dintre români cred că ”România are controlul deplin asupra deciziilor sale politice” în foarte mare măsură, 25.8% în destul de mare măsură, 24.4% în destul de mică măsură și 29.5% în foarte mică măsură sau deloc. 4.5% nu știu sau nu răspund.
Controlul asupra deciziilor economice
11.3% dintre români cred că ”România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice” în foarte mare măsură, 23.9% în destul de mare măsură, 29% în destul de mică măsură și 29.9% în foarte mică măsură sau deloc. 5.9% nu știu sau nu răspund.
Aplicarea egală a legii
12.6% dintre români cred că ”legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii” în foarte mare măsură, 17.2% în destul de mare măsură, 25.9% în destul de mică măsură și 42.6% în foarte mică măsură sau deloc. 1.7% nu știu sau nu răspund.
Voința populară în alegerile prezidențiale
40.9% dintre români cred că ”alegerea președintelui depinde doar de votul cetățenilor” în foarte mare măsură, 24.6% în destul de mare măsură, 12.6% în destul de mică măsură și 19.6% în foarte mică măsură sau deloc. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Influențarea alegerilor prezidențiale de către alte state
32.6% dintre români cred că ”alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state” în foarte mare măsură, 28.5% în destul de mare măsură, 17.1% în destul de mică măsură și 18.1% în foarte mică măsură sau deloc. 3.7% nu știu sau nu răspund.
Cea mai mare problemă a României
Întrebați care este la acest moment cea mai mare problemă a României, 44% dintre respondenți au ales varianta ”corupția care amplifică nedreptățile din societate”, 21.8% ”instabilitatea politică și efectele sale asupra bunei guvernări”, 17.2% ”starea precară a democrației care limitează libertatea oamenilor de a-și alege președintele”, iar 15.1% ”problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare”. 1.9% nu știu sau nu răspund.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare ale României
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult că Europa să își reducă dependența militară față de SUA și NATO prin creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76.2% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21.1% se opun, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
Efectul retragerii trupelor NATO asupra securității României
77.1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României, în timp ce 20.3% împărtășesc opinia contrarie și 2.6% nu știu sau nu răspund.
10.04.2025-Sondaj-INSCOP-Concordia-Patriotismul-EconomicRemus Ștefureac, director INSCOP Research:
„Cercetarea sociologică, cea mai amplă de acest tip realizată în ultimii ani, demontează o serie de povești false inserate în dezbaterea publică de voci populiste și extremiste precum faptul că românii ar respinge investițiile străine, că au devenit anti-europeni sau că patriotismul economic se reduce la CNP-ul românesc al celui care creează plus-valoare în economia românească.
Studiul INSCOP ne spune că românii, în cea mai mare parte a lor, văd cu înțelepciune avantajele investițiilor în România, vor masiv în Uniunea Europeană și NATO (aproape 90%), dar doresc în schimb ca țara să își negocieze mai bine interesele în UE. Pe de altă parte, încep și să aprecieze companiile de stat, cu condiția să fie conduse corect și nu cred că România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice sau politice.
De asemenea, regimul democratic și statul de drept sunt vulnerabile în condițiile în care românii cred că principala problemă a țării este corupția, că legile nu sunt aplicate la fel pentru toți, iar alegerile sunt influențate de alte state. În fine, în contextul de securitate actual, românii (peste 75%) susțin puternic creșterea cheltuielilor pentru apărare”.
Citește și : EXCLUSIV SONDAJ SOCIOPOL – George Simion și Victor Ponta intră în turul doi și își împart electoratul suveranist
Radu Burnete, director executiv, Confederația Patronală Concordia:
„Avem nevoie de un pact autentic între mediul de afaceri, societate și stat; un acord care să aibă la bază încrederea și să susțină o creștere coerentă și echilibrată. Studiul arată că românii privesc companiile ca pe un motor de stabilitate și progres. E timpul să valorificăm această deschidere pentru a pune bazele unei economii sănătoase, care funcționează pentru toți”.
Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025.Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.