Specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) estimează că vârful pandemiei ar putea să fie în România la finalul lunii septembrie. În cel mai rău scenariu posibil ţara noastră ar putea ajunge la 4.000 de pacienţi spitalizaţi în perioadele de vârf pandemic, avertizează specialiştii INSP.
Potrivit INSP, de la începutul pandemiei au fost confirmate în România 2182 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC), din care 450 sunt cu varianta Delta, 1698 cu varianta Alpha, 11 cu Beta, 23 cu Gamma.
Dintre cele 450 cazuri confirmate cu varianta Delta, 94 (20,9%) au fost identificate la persoane vaccinate, dintre care patru incomplet și 90 complet vaccinate (20% din total).
Evoluția săptămânală a proporției cazurilor confirmate cu varianta Delta din numărul total de cazuri confirmate cu VOC are un trend crescător, de la o valoare de 1,5% în săptămâna 21, la 20,6% în săptămâna 33, potrivit unei analize INSP.
INSP anunţă şi 54 decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC), din care: Alpha 27, Gamma 3, Delta 24.
Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, medicul Valeriu Gheorghiţă, anunţă că datele centralizate la nivel naţional în primele două săptămâni ale lunii august arată o scădere a mediei de vârstă a pacienţilor infectaţi cu SARS-COV-2, o scădere a mediei de vârstă în rândul celor decedaţi ca urmare a acestei infecţii şi o creştere a numărului de decese la persoane care nu sufereau de alte afecţiuni considerate comorbidităţi.
„Avem această tendinţă de a înregistra cazuri noi la persoane tinere. În momentul de faţă, mediana vârstei este de circa 43 de ani, faţă de 48 de ani, cât era anterior, la cazurile din ultimele săptămâni. De asemenea, media de vârstă a deceselor este în scădere fiind în momentul de faţă de 67 de ani faţă de 71 de ani cât era cunoscut anterior. Şi un lucru foarte important: la decesele înregistrate, dacă 94,6% aveau comorbidităţi, în momentul de faţă, la decesele înregistrate în săptămânile 2-15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi. Acest lucru întăreşte semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe inclusiv în rândul persoanelor care sunt mai tinere şi care nu au boli cronice asociate, aspect care ne preocupă şi cred că e cât se poate de serios”, a declarat, Marţi, Valeriu Gheorghiţă.