Inspecţia Judiciară a fost sesizată de 39 de actuali şi foşti procurori militari cu privire la abateri disciplinare şi încălcarea codului deontologic de către adjunctul Parchetului Tribunalului Militar Bucureşti Bogdan Pîrlog

Inspecţia Judiciară, sesizată cu privire la fapte ale procurorului militar Bogdan Pârlog, procurorul din cazul 10 august. Sesizarea depusa la Inspectia Judiciara priveste comunicatul dat publicitatii de “Asociatia Initiativa pentru justitie” in 17 martie 2021.

“La data de 17.03.2021, pe site-ul de specialitate Juridice.ro a fost publicat articolul intitulat ‘Analiza Asociatiei Initiativa pentru Justitie cu privire la necesitatea reformei sistemului parchetelor militare’. Conform preambulului articolului, acesta reproduce un comunicat al Asociatiei Initiativa pentru Justitie, care a fost dat publicitatii miercuri, 17 martie 2021, comunicat semnat de ‘proc. Bogdan – Ciprian Pirlog, co-presedinte, proc. Sorin Marian Lia, co-presedinte’. Ulterior, la solicitarea scrisa a domnului procuror Pirlog Bogdan Ciprian, din cuprinsul articolului a fost inlaturata mentiunea semnarii comunicatului de catre cei doi procurori, copresedinti ai Asociatiei Initiativa pentru Justitie. Dupa cum arata titlul articolului postat pe Juridice.ro, comunicatul asociatiei reprezinta ‘o analiza cu privire la necesitatea reformei parchetelor militare’, care cuprinde mai multe capitole si se finalizeaza prin formularea mai multor propuneri ‘pentru restructurarea si reformarea sistemului parchetelor militare’”, se arată în sesizarea magistraţilor.

In acest context, cei 39 de actuali si fosti procurori militari atrag atentia ca Bogdan Ciprian Pirlog si Sorin Marian Lia au facut in cuprinsul comunicatului afirmatii extrem de grave cu privire la sistemul parchetelor militare si la probitatea profesionala si morala a procurorilor militari.

Iata un fragment din sesizarea adresata Inspectiei Judiciare:

Alte articole

Procesul în cazul 10 august poate începe pe fond, decide Curtea Militară de Apel București. Declic: ”În sfârșit, jandarmii acuzați că au ordonat lovirea și gazarea a mii de protestatari pașnici pot fi judecați”

Jandarmul bătăuș care a lovit cu bestialitate un protestatar pașnic în timpul manifestațiilor din 10 august a fost condamnat. Câți bani trebuie să îi dea victimei

“In cuprinsul comunicatului mentionat, in special in cadrul capitolului 4, autorii acestuia fac afirmatii extrem de grave cu privire la sistemul parchetelor militare si la probitatea profesionala si morala a procurorilor din cadrul parchetelor militare. Reproducem in continuare aceste alegatii, cu precizarea ca sublinierile din textul prezentei sesizari ne apartin:

‘Sistemul parchetelor militare, asa cum este organizat in prezent, este profund disfunctional.

Inca de la primul contact al noilor procurori militari (transferati incepand cu 2017) cu sistemul parchetelor militare a fost evident pentru acestia ca parchetele militare au fost concepute intentionat pentru a nu fi functionale, ci pentru a constitui cel mult o „sinecura” pentru o serie de ‘privilegiati ai sistemului’, care nu ar fi putut face fata profesional in nicio alta unitate de parchet din cadrul Ministerului Public. Contactul cu sistemul parchetelor militare a constituit pentru procurorii civili nou transferati la unitatile din Bucuresti un adevarat soc cultural, accentuat de faptul ca marea majoritate a acestora proveneau din cadrul unor unitati de elita ale Ministerului Public (DNA, DIICOT sau Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti). Aici au gasit o lume anacronica, inghetata la nivelul anilor 90, cu procurori care aveau o intelegere redusa a ceea ce presupune o activitate de urmarire penala la un standard probatoriu corespunzator realitatilor actuale si carora le lipsea vointa si capacitatea profesionala sa isi indeplineasca la un nivel minim obligatiile profesionale.

Situatia calitatii resursei umane a fost agravata si de necesitatea obiectiva a inceperii unei anchete efective in dosarele ‘istorice’, ceea ce a dus, incepand cu anul 2015, la ‘canibalizarea’ putinelor resurse profesionale de valoare din sistem. Astfel, au fost delegati, transferati sau numiti in functii de conducere la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unii dintre cei mai performanti procurori din sistemul parchetelor militare. In special pentru parchetele militare din Bucuresti efectul acestei masuri a fost dramatic, resursa umana ramasa fiind mult inferioara chiar si raportat la media profesionala oricum scazuta din sistemul parchetelor militare.

Cauzele ineficientei sistemului parchetelor militare tin atat de deficientele sistemice, cat si de calitatea resurselor umane. Astfel, prezentam exemplificativ urmatorii vectori de ineficienta:

– existenta in cadrul sistemului parchetelor militare, chiar ocupand functii de conducere, a unor procurori proveniti din randul militarilor diverselor structuri, fiind admisi in profesie direct, fara sa promoveze vreun concurs sau examen si fara ca acestia sa fi activat vreun moment intr-un parchet civil sau sa fi parcurs vreun modul de formare initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii;

– perpetuarea din partea procurorilor militari proveniti din randul structurilor militare a unei raportari la sistemul de grade si recompense de natura militara si nu la cele specifice magistratilor, in special ‘obsesia’ pentru obtinerea gradului de general, care presupune o serie de demersuri netransparente, de natura informala, personala si care plaseaza parchetul intr-o pozitie subordonata Ministerului Apararii Nationale, duce la o veritabila vulnerabilizare a parchetului militar si provoca deservicii majore interesului justitiei;

(…) Se poate observa ca sistemul parchetelor militare a fost din start lipsit de resursele necesare efectuarii urmaririi penale in conditii de minima eficienta. Aceste impedimente de natura obiectiva afecteaza capacitatea operativa a parchetelor militare. La aceasta se adauga cauzele de natura subiectiva precum resursa umana deficitara atat sub aspect cantitativ cat si sub aspect calitativ, care s-a dovedit incapabila sa abordeze cazuistica de complexitate medie sau ridicata.

Inspecţia Judiciară, sesizată cu privire la conduita procurorului din dosarul 10 august

Perioada dintre momentul demilitarizarii politiei (2002) si intrarea in vigoare a noilor coduri penal si de procedura penala (2014) a fost marcata de o competenta foarte restransa pentru parchetele militare, ceea ce a avut ca efect un volum de activitate insignifiant. Lipsa vreunei activitati relevante timp de peste un deceniu, a generat un proces ireversibil de deprofesionalizare a procurorilor militari. Cu exceptia colectivelor din cadrul Sectiei Parchetelor Militare care au solutionat dosarele ‘mineriadei’, ‘revolutiei’ si ’10 August’ (intre timp dosarul ‘mineriadei’ a fost restituit de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie), cazuistica abordata de catre restul parchetelor militare, si dupa intrarea in vigoare a noilor coduri, a fost una cu grad de complexitate scazut si nu din lipsa cauzelor complexe.

Reflexul institutional a fost acela de a lasa in nelucrare sau de a efectua o urmarire penala formala in cauzele de complexitate medie sau ridicata, precum si de a declina dosare la cel mai mic pretext catre parchetele civile. De abia dupa 2017, dupa transferarea mai multor procurori din cadrul parchetelor civile, a fost posibila abordarea unor cauze cu grad de complexitate medie sau ridicata la nivelul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti. Chiar si in conditiile in care au fost transferati procuri (sic!) cu un grad ridicat de profesionalism, problemele sistemice, lipsa celor mai elementare instrumente investigative, in special lipsa lucratorilor de politie si a specialistilor din diverse domenii, au impiedicat valorificarea potentialului noilor procurori militari.

Deja 5 dintre procurorii cu grad ridicat de profesionalism dovedit, transferati in perioada 2018-2020, au parasit sistemul parchetelor militare (mai exact, Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti), din motive care tin de imposibilitatea indeplinirii actului de justitie la standarde de calitate minime. Din aceleasi considerente, interesul procurorilor performanti pentru transferul in cadrul actualului sistem de parchete militare prezinta un trend descendent. in paralel, exista riscul transformarii parchetelor militare in ‘groapa de gunoi a Ministerului Public’ prin incurajarea procurorilor cu probleme profesionale sau de integritate sa se transfere in cadrul sistemului parchetelor militare.’”

De asemenea, autorii sesizarii de la Inspectia Judiciara acuza ca procurorii Bogdan Pirlog si Sorin Marian Lia folosesc in comunicatul emis expresii formulate in mod insidios, astfel incat sa puna la indoiala experienta si pregatirea profesionala a procurorilor militari, precum si eficienta parchetelor militare:

“Comunicatul emis de domnii procurori Pirlog Ciprian Bogdan si Lia Sorin Marian cuprinde si alte expresii, formulate in mod insidios, de o asa maniera incat sa puna, si pe aceasta cale, la indoiala experienta si pregatirea profesionala a procurorilor militari, precum si eficienta parchetelor militare:

-‘Procurorii militari, potrivit dispozitiilor legale formeaza un corp specializat, care ar trebui sa detina experienta si pregatirea profesionala necesara cercetarii faptelor de natura penala savarsite de militari inclusiv in zona teatrelor de operatiuni.’

-‘Din aceasta perspectiva, un corp specializat de procurori militari poate dobandi experienta profesionala in ce priveste specificul cazuisticii referitoare la faptele cu caracter penal comise de militari.’

-‘Apreciem ca sistemul parchetelor militare, ca structura specializata a sistemului judiciar romanesc, isi poate dovedi eficienta tocmai prin mentinerea unui nivel redus al infractionalitatii in randul cadrelor militare.’”

In consecinta, cei 24 de actuali procurori militari si 15 fosti procurori militari solicita sanctionarea lui Bogdan Pirlog si a lui Sorin Lia pentru comiterea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit.a) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – “manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”, scrie Luju.ro.

Citeşte şi: DNA solicită avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog