Inspecţia Judiciară: Avocaţii se plâng de atitudinea judecătorilor şi a procurorilor

În cadrul controlului desfăşurat anul trecut, au fost vizate colaborarea interinstituţională a instanţelor de judecată cu principalii actori ai sistemului judiciar (parchet, barouri, servicii de probaţiune, expertiza judiciară), dar şi situaţia managementului instanţelor. Inspectorii judiciari au verificat, din perspectiva menţionată, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de la Parchetul General, de la DIICOT, şi pe cei de la celelalte parchete din ţară, scrie Mediafax.

De asemenea, pe lista inspectorilor s-au aflat şi tribunalele şi curţile de apel din ţară şi din Capitală. Cele mai multe nemulţumiri constatate au fost cele semnalate de către avocaţi, care acuză judecătorii de comportamente ce contravin regulamentului.

În privinţa deficienţelor şi a vulnerabilităţilor identificate la DNA – structura centrală, reprezentanţii instituţiei au precizat că judecătorii şi procurorii de caz au o relaţie bună în general, însă aceştia au subliniat cazul unui judecător care a avut o atitudine „tendenţioasă” faţă de activitatea instituţiei anticorupţie.

„DNA a precizat că, din perspectiva conducerii procesului de către judecătorul de caz, cooperarea dintre procurorii direcţiei şi judecătorii de caz a fost una pozitivă, cu o singură excepţie privind-o pe doamna judecător … de la Curtea de Apel Bucureşti, cu referire la care procurorii de şedinţă au sesizat modalitatea tendenţioasă în care conduce şedinţele de judecată, atitudinea faţă de aceştia şi afirmaţiile referitoare la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel că i s-a solicitat în repetate rânduri să se abţină ori au fost formulate cereri de recuzare împotriva sa”, se arată în raportul întocmit în urma verificărilor.

Alte articole

Procurorul Horodniceanu, iertat de CSM după ce a încercat să intimideze şi a ameninţat doi poliţişti

EXCLUSIV: Toni Greblă, atac la Inspecția Judiciară, după eliberarea lui Piedone: ”Inspecția Judiciară ar trebui să explice cum a fost posibil ca unii judecători să dea 8 ani, alții au dat 4 și unii l-au achitat”

Procurorii DNA au mai solicitat, pentru colegii de la Constanţa, să li se ofere un birou mai mare în cadrul Curţii de Apel din acel oraş, întrucât cel disponibil la acest moment are dimensiuni reduse (2,5 metri X 4 metri).

„Procurorii de şedinţă ai DNA Constanţa ar avea nevoie să beneficieze de un birou la nivelul instanţei, cu acces la internet şi la sistemul informatizat ECRIS, pentru verificarea cu celeritate a situaţiei dosarelor având ca obiect infracţiuni de corupţie, dar şi pentru acces la practica judiciară în materie. S-a menţionat că, în prezent, se ajunge Ia situaţia în care, într-un birou dotat cu cinci pupitre, să fie, simultan, şapte procurori, situaţie în care pregătirea şedinţelor de judecată este îngreunată”, mai arată documentul Inspecţiei Judiciare.

Avocaţii, nemulţumiţi de atitudinea judecătorilor

La Curtea de Apel Bucureşti, avocaţii sunt nemulţumiţi de numărul mic de judecători, raportat la numărul mare de dosare (fiecare complet ocupându-se de circa 120 de dosare), ceea ce face ca şedinţele de judecată să se încheie în jurul orei 20:00. De asemenea, o judecătoare de la Judecătoria Cornetu (Ilfov) e acuzată că solicită avocaţi din oficiu cu puţin timp înainte de termen. În această situaţie, avocatul nu are timp să ajungă la instanţă şi nici nu poate studia dosarul pentru o apărare cât mai bună.

Inspectorii judiciari au mai fost informaţi cu privire o serie de nereguli ce se petrec în spatele uşilor instanţei, precum: avocaţii nu mai sunt luaţi cu prioritate la începutul şedinţei de judecată; refuzul constant, sub pretextul celerităţii, de acordare a unor termene în vederea pregătirii apărării sau pentru angajare de avocat; refuzul de acordare a dosarelor la studiu la bară, ceea ce pune avocatul în imposibilitate de a avea cunoştinţa imediată, de ultimele acte de procedură administrate în cauză; aplicarea discreţionară de amenzi judiciare unor avocaţi care au anunţat în prealabil că au proces în sala alăturată şi care nu s-au putut prezenta din acest motiv obiectiv; cenzurarea nejustificata a onorariilor de avocat; comportamentul necorespunzător în instanţa a unor magistraţi care au un limbaj nepoliticos şi nepotrivit la adresa justiţiabililor şi a avocaţilor; rigiditatea excesiva a magistraţilor, după intrarea în vigoare a noilor coduri, care se manifesta atât în procedura obişnuita, dar mai ales cu privire la administrarea probelor în căile de atac.

Procuror din Arad, „virulent în limbaj, precum Hristos”

Avocaţii nu s-au limitat numai la a semnala la modul general neregulile de care se lovesc frecvent în practica lor, ci au şi formulat plângeri împotriva magistraţilor. Un exemplu în acest sens este cazul procurorului Florin Trăienuţ Roman, din Arad, care a fost reclamat în urmă cu doi ani la Inspecţia Judiciară de către un avocat.

„Prin sesizarea formulată, petentul – avocat în cadrul Baroului Arad, învederează faptul că memoriul depus de către domnul procuror Florin T. Roman din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonţ, în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Gurahonţ, în procedura camerei preliminare, conţine un şir de invective şi expresii jignitoare la adresa sa, respectiv: «…avocatul foloseşte clişee, expresii plictisitoare, specifice limbajului de lemn uzitat de către unii avocaţi care nu stăpânesc sau pur şi simplu nu cunosc instituţiile de Drept penal şi Drept procesual penal, dar care au „gura mare” cum se spune în popor (…) exprimarea în limbaj de lemn (…) încearcă să mascheze lipsa de pregătire profesională în materie penală şi procesual penală, avocatul apelează la anumite „şmecherii dialectice”, cum numeşte Lucian Blaga metodele oculte şi viclene din discursurile politicienilor şi ale avocaţilor din lucrarea „Pietre pentru templul meu” (…) apelează la minciuni (…) incompetenţa avocatului … de la Baroul Arad în materie penală şi procesual penală»”, se arată în sesizarea avocatului.

Apărătorul mai spune că memoriul scris de procuror arată preocuparea lui nu este aplicarea legii, ci politicienii, dar şi persoana avocatului – mai puţin excepţiile invocate în instanţă.

„Avocatul inculpatei se comportă ca un veritabil procuror, întrucât învederează instanţei de judecată în mod amănunţit, pe 5 pagini, aspecte din declaraţiile aflate la dosar care practic contribuie la convingerea instanţei de judecată că inculpata este vinovată. Pe această cale îi mulţumim domnului avocat pentru ajutorul acordat şi rugăm instanţa de judecată ca la deliberare să ţină seama şi de aceste aspecte învederate de dânsul. (…) În concluzie, vă solicităm să respingeţi in integrum cererile şi excepţiile formulate de inculpata … în cuprinsul adresei înregistrate la instituţia dvs. ca fiind neîntemeiate, dar mai ales absurde!”, mai arată memoriul procurorului, depus ca dovadă la Inspecţia Judiciară.

În cursul cercetării sale, procurorul Roman Florin Trăienuţ s-a apărat subliniind că nu a avut nicio divergenţă personală cu avocatul care a depus plângere, iar atitudinea sa a fost limitată strict la cea specifică relaţiei avocat-magistrat procuror.

„Am considerat că acţionez în apărarea demnităţii funcţiei de magistrat procuror, atunci când am formulat memoriul. (…) Am urmărit să trezesc conştiinţa domnului avocat, şi pe cea personală, şi pe cea profesională, atunci când am recurs la limbajul oarecum virulent. Viaţa mea şi cariera profesională au fost esenţial influenţate de lecturarea următoarelor două cărţi: 1. Biblia sau Sfânta scriptură, pe care, de altfel, potrivit legii, am ţinut mâna dreaptă când am depus jurământul de învestire în funcţia de magistrat procuror şi care se află pe masa fiecărei instanţe de judecată şi pe masa de birou a fiecărui procuror din România. 2. Jurnalul fericirii, scrisă de monarhul Nicolae Steinhardt, de la Mănăstirea Rohia, judeţul Maramureş”, s-a apărat procurorul la acea vreme.

Acesta le-a mai spus inspectorilor că atunci când a întocmit memoriul cu pricina, pe care l-a înmânat judecătorului, a adăugat şi două citate pe care le-a avut în vedere: „Omul, dacă raţionează în calitate de creştin şi vrea să se poarte conform cu doctrina creştină, poate – şi trebuie – să nu ţină seama de nedreptăţile săvârşite împotrivă-i, de insultele ce i se aduc lui, ca individ. Dar dacă ocupă o funcţie de răspundere ori se află în fruntea treburilor publice nu are dreptul să invoce principiul iertării, spre a rămâne distant şi rece în faţa răului.” (Ediţia Editurii Dacia, Cluj Napoca, 2002, pg. 63) şi „Hristos nu se arată idealist în grăirile sale. Lucrurilor le spune pe nume: Pe regele Irod Antipa îl face „vulpe vicleană”. Cărturarilor şi fariseilor le spune „şerpi, pui de vipere”. Pe afacerişti îi scoate afară din templu, cu biciul. Niciodată nu edulcorează, nu îndulceşte şi nu recurge la perifraze, la eufemisme. Adevărul în toată asprimea şi virulenţa lui. Ca pe masa de operaţie, ca la picioarele eşafodului. Pentru că numai având realitatea crudă în faţă ne putem cutremura şi o putem părăsi, transfigurând-o.” (ibidem, pg. 387).

Procurorul a mai spus că şi Hristos era virulent în limbaj, pentru a trezi conştiinţe, aceasta fiind şi intenţia lui când a redactat memoriul.

„Fiind vorba despre principii de viaţă şi de activitate profesională, dacă s-ar repeta situaţia, aş proceda identic, în apărarea strictă a demnităţii funcţiei de magistrat procuror”, a mai spus Trăienuţ.

Potrivit Inspecţiei Judiciare, anul trecut, Secţia pentru procurori a CSM a admis acţiunea disciplinară şi a dispus pentru Trăienuţ „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni”. Prin decizia din noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de procurorul Roman Florin Trăienuţ.