„Mă întreb dacă este în favoarea sistemului judiciar și a credibilității acestuia să susții în calitate de conducător de unitate de parchet (procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi — n.r.) controlată că a avut senzația că s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv și de asemenea dăunător atât sistemului judiciar, cât și societății civile. (…) Aceeași senzație a avut-o doamna procuror-șef și cu privire la acel bilețel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, susținând că în realitate prin acest control s-au făcut și alte chestiuni exterioare verificărilor. Mă gândesc că prin aceste afirmații s-a încercat să se inducă în mod public ideea că inspectorii judiciari nu și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu obiectivitate și imparțialitate, senzație care este departe de adevăr. Respingem categoric astfel de insinuări. Probabil că aceste demersuri se subsumează intenției declarate de la început, și anume aceea de a crea premisele contestării raportului prin invocarea unor vicii de procedură inexistente”, a declarat Gheorghe Stan în cadrul Secției pentru procurori a CSM, citat de Agerpres.
Gheorghe Stan a adăugat că astfel de paradigme, cât și acuzația că Inspecția ar fi avut și alte obiective în ceea ce privește controlul de la DNA vin de la șeful unei instituții de parchet care ar trebui să cerceteze înainte de a emite verdicte finale.
Gheorghe Stan a ținut să precizeze că, în general, cu ocazia controlului, inspectorii judiciari își iau notițe din dosarele penale pe care le verifică, sub aspectul ritmicității efectuării urmăririi penale, din registrele sau din condicile în care sunt înscrise tot numere de dosare.
Inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan, a calificat drept „inedită” atitudinea unor membri ai echipei de control de la DNA, care au contestat o serie de constatări făcute de colegi în raportul final.
„Ce este inedit în acest raport este o notă de opinie separată, întocmită de către inspectorii Rădescu, Prisecariu și Focică, în care ce fac doamnele inspector? Arată că nu sunt de acord cu ce au reținut colegele lor în raport. Adică, mai precis, contestă constatările făcute de aceste colege. Această procedură eu, personal, nu am întâlnit-o în 19 ani de magistratură și șapte ani ca inspector — să contești constatările faptice reținute de colegi într-un raport de control”, a declarat Gheorghe Stan, în cadrul ședinței Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit acestuia, raportul de control nu a respectat nici structura stabilită prin ordinul inspectorului-șef al Inspecției Judiciare.
„Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-șef, din cauza faptului că, după încheierea propriu-zisă a activității de control, doamna inspector Rădescu, în calitate de coordonator, a remis în scris colegelor inspector o adresă prin care solicita ca partea lor din raport să fie întocmită după o nouă structură, stabilită personal de ea, fără consultarea celorlalți membri ai echipei și în contradicție cu ce era menționat, de altfel, în ordinul inspectorului-șef”, a precizat Gheorghe Stan.
Pe 12 octombrie, Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control la Direcția Națională Anticorupție, și-a prezentat pentru aproximativ trei ore punctul de vedere privind raportul întocmit în urma controlului efectuat.
Concluziile raportului au fost însușite integral de inspectorii judiciari Mihaela Hitruc, Monica Pleșea și Sanda Mateș, în timp ce coordonatoarea echipei de control, Elena Rădescu, și Cornelia Prisăcariu și Mihaela Focică au formulat o opinie separată.
Cele trei au arătat, în opinia separată, că nu sunt de acord cu aprecierea unui refuz al șefei DNA de a pune la dispoziție documentele solicitate, deoarece nu a fost vorba de un refuz expres. În plus, ele au considerat că aspectele menționate în raport vizează modul de efectuare a controlului și nu activitatea DNA.
Prin verificarea dosarelor doar pe bază de fișe și referate nu se poate examina conformitatea datelor
Gheorghe Stan, a afirmat luni, referitor la verificările efectuate la DNA, că activitatea de control nu se poate realiza în mod corespunzător doar pe baza unor date vagi puse la dispoziție de către procurori, fără a avea acces direct la informații.
„Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlată de peste 10 ani de zile. Nu am avut în vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situației de fapt cercetate în cauză, ci realizarea unei verificări efective a modului de respectare a normelor procedurale și regulamentare de către procurori, așa cum s-a procedat în cursul tuturor misiunilor de control desfășurate până la această dată. Prin verificarea dosarelor doar pe bază de liste, fișe sau referate prezentate de către procurorii verificați nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispoziție de către procurori cu realitatea celor efectiv realizate în dosarele verificate”, a declarat Gheorghe Stan în cadrul ședinței Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului în structura DNA, inspectorul șef adjunct a explicat că inițial coordonatoarea echipei de control, Elena Rădescu, a fost de acord, dar ulterior și-a schimbat opinia.
„S-a decis în final, cu vot majoritar, că dacă în cursul verificărilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de către echipa de control dacă se vor solicita puncte de vedere de la aceștia. Totodată, s-a stabilit și că, pentru motive întemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificări, împreună cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul în care, la datele de 23 și 24 august 2017, au fost realizate discuții cu procurorii care au funcționat în cadrul structurii centrale a DNA în perioada verificată, care nu-și mai desfășoară activitatea în unitate la data verificărilor”, a precizat Stan.
În opinia sa, toate deciziile privind activitatea de control ar fi trebuit luate de coordonatorul echipei în urma consultării colegilor.
„În concluzie, în raport de cele ce mi-au fost aduse la cunoștință privind divergențele existente între membrii echipei de control, față de dispozițiile care mi-au revenit, mi-am expus în cadrul discuțiilor purtate punctul de vedere, în sensul că este conform normelor care reglementează activitatea de inspecție, ca strategia de efectuare a verificărilor să se stabilească de către coordonatorul echipei, prin consultarea inspectorilor judiciari componenți ai echipei, și nu de către coordonatorul echipei cu procurorul șef de direcție”, a mai spus Gheorghe Stan.
Inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan, a mers luni la CSM pentru a prezenta în cadrul Secției pentru procurori a CSM punctul de vedere cu privire la raportul întocmit după controlul efectuat la DNA.
Pe 13 octombrie, Laura Codruța Kovesi a declarat în fața Secției pentru procurori că nu există un raport de control unic întocmit în urma controlului Inspecției Judiciare la DNA, iar concluziile inspectorilor judiciari pe acelaşi subiect sunt diferite, că există o lipsă de metodologie în redactarea raportului şi că unii inspectori din echipa de control au semnat în totalitate raportul, însă alţii au semnat doar anumite file.
De asemenea, Kovesi a spus că raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie conţine multe menţiuni neadevărate şi eronate, explicând că este „total neadevărată” menţiunea conform căreia au crescut cu 87 la sută achitările în dosare. „Atunci când îi reţinem unei persoane că are deficienţe în activitate, trebuie să explicăm care este acea deficienţă şi să facem trimitere la date concrete, astfel încât pe viitor să-şi îndrepte activitatea. Noi constatăm că în acest raport, din cei 19 inclupaţi achitaţi definitiv în 2017, opt dintre ei au fost trimişi în judecată în 2011, an în care anumiţi procurori din această secţie nici măcar nu erau în DNA. Mi se pare total incorect să-i reţii unui procuror sau unui şef care în 2011 nici măcar nu lucra în DNA că a primit în 2017 achitări pentru dosare soluţionate trimise în judecată şi verificate în 2011. O să observaţi în anumite date statistice pe care le-am pus la dispoziţie că dintr-un procent de 74 la sută din achitări, toate sunt acte de inculpare întocmite în perioada 2007-2009 sau 2011, înainte ca majoritatea procurorilor din această secţie să lucreze la DNA”, a declarat Kovesi în Secţia pentru procurori a CSM.
Şefa DNA a mai spus că analiza IJ a fost superficială, procurorilor fiindu-le imputate chestiuni nereale. În plus, a susţinut şefa DNA, s-a verificat inclusiv activitatea biroului de presă, însă inspectorii au verificat un alt site decât cel al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. „Revenind la modalitatea superficială în care s-a redactat acest raport, s-a verificat activitatea biroului de presă. Nici măcar site-ul DNA nu a fost scris corect. O să vedeţi, ei au verificat ce se pune pe site-ul nknta.ro. Or, site-ul nostru este pna.ro, deci nu s-a greşit o literă. Şi mă întreb, cum să ai un control şi să nu ştii ce ai controlat şi să treci asemenea erori”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
„Revenind la modalitatea superficială în care s-a redactat acest raport, s-a verificat activitatea biroului de presă. Nici măcar site-ul DNA nu a fost scris corect. O să vedeţi, ei au verificat ce se pune pe site-ul nknta.ro. Or, site-ul nostru este pna.ro, deci nu s-a greşit o literă. Şi mă întreb, cum să ai un control şi să nu ştii ce ai controlat şi să treci asemenea erori”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.