În 21 martie, Judecătoria Sector 6 a decis condamnarea lui Kocsis Zolt la o pedeapsă de şase luni de închisoare cu executare şi l-a obligat la plata de daune materiale către Tăriceanu în cuantum de 19.623 de euro, din care 14.500 de euro reprezintă suma dată inculpatului şi 5.123 de euro dobânda legală aferentă.
Decizia nu este definitivă şi a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care ar urma să pronunţe vineri o decizie definitivă în acest caz.
În iunie 2012, Tăriceanu a făcut plângere la Parchet pe motiv că a fost înşelat după ce a trimis 14.500 de euro pentru o maşină care nu a ajuns niciodată în posesia sa, iar procesul a început în 2016.
În 2012, în timp ce se afla în Germania, Kocsis Zolt, ca urmare a corespondenţei purtate cu Călin Popescu Tăriceanu, i-a promis acestuia că îi va achiziţiona un autoturism pentru care a cerut şi a primit suma de 14.500 euro. Potrivit procurorilor, Kocsis i-a trimis lui Tăriceanu pe e-mail fotografii cu un autoturism Mercedes despre care pretindea că este cel care urmează să fie achiziţionat. În realitate, maşina nu era de vânzare la preţul stabilit şi nu aparţinea unei familii de germani care vindeau autoturismului fiului lor care era plecat, aşa cum a susţinut Kocsis Zolt în corespondenţa cu Tăriceanu.
În realitate, fotografiile trimise au fost făcute unui autoturism expus spre vânzare la un dealer auto din apropierea locuinţei lui Kocsis. După ce a primit banii de la Tăriceanu prin virament bancar, inculpatul l-a minţit din nou, susţinând că a cumpărat autoturismul şi a plecat cu el către România să-l aducă la Bucureşti, dar în Ungaria maşina s-a stricat.
În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Judecătoriei Sectorului 6 arată că se impune o pedepsă de şase luni de închisoare cu executare în condiţiile în care inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală şi de la cercetarea judecătorească.
„La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile în raport de gravitatea infracţiunii săvârşite, modul de comitere a acesteia, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, gravitatea rezultatului produs, faptul că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, sustragerea inculpatului de la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească. Pentru fapta săvârşită, instanţa va condamna inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea orientată către minimul special, iar faţă de circumstanţele personale ale inculpatului şi conduită sa în procesul penal instanţa apreciază că rolul educativ al pedepsei poate fi atins faţă de inculpat cu privarea acestuia de libertate în executarea pedepsei”, se arată în motivarea judecătorilor.