Instanţa consideră numele inculpaţilor din dosarul şpăgilor de la Aeroportul Otopeni mai importante decât faptele în sine. Cum motivează judecătorul lăsarea în libertate a inculpaţilor

Concret, magistratul Iorgulescu a motivat încheierea prin care a stabilit lăsarea de îndată în libertate a regelui duty-free, Cătălin Lăscuț, fiul fostului sef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor, Pavel Lăscuţ, a aghiotantului acestuia, Cristian Bălan, a fostului director general al CNAB, George Alexandru Ivan și a lui Radu Laurențiu Tănăsescu, director SC Millenium Pro Design, inculpaţi în dosarul şpăgilor de la Aeroportul Otopeni.

În documentul intrat în posesia Stiripesurse, magistratul punctează gravitatea sumelor ridicate ce erau vehiculate că vor fi date mită, amploarea fenomenului, faptul că în speță sunt implicați funcționari publici și repercutanța detaliilor cazului în mediul public.

Cu toate acestea magistratul contrabalansează situația cu circumstanțele personale ale celor patru inculpați, trei persoane private și un funcționar public și cu faptul că aceștia sunt la primul contact cu legea penală.

„Pe fondul propunerii de arestare preventivă, judecătorul de drepturi și libertăți constată că sunt îndeplinite condițiile de legalitate pentru dispunerea acesteia, sub aspectul naturii infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de către inculpați, însă apreciază că pentru a fi dispusă arestarea preventivă, cea mai grea dintre măsurile preventive, nu sunt îndeplinite condițiile privind caracterul necesar și proporțional al măsurii, condiție inserată în finalul art. 223 alin.2 Cod proc.pen. raportat la art. 202 Cod proc.pen., temeiul de drept în baza căruia a fost formulată propunerea.

Alte articole

Chirurg din Bacău, cu salariu de peste 20.000 de lei, condamnat pentru că lua șpagă de la pensionari și asistenți sociali

Poliţiştii din „fabrica de permise” din Suceava cereau şpagă mai mare femeilor decât bărbaţilor

Din perspectiva existenței probatoriilor de natură a susține suspiciunea rezonabilă că inculpații ar putea fi autori ai infracțiunilor în raport de care se efectuează cercetări în dosarul de urmărire penală …/P/2022 al Direcției Naționale Anticorupție, judecătorul constată, raportat la probatoriul administrat până la acest moment de către organele de urmărire penală, respectiv procese verbale de investigații, procese verbale de redare a conversațiilor purtate de … cu inculpații, urmare a înregistrărilor efectuate de către acesta din perioada de debut a activității presupus infracționale imputate inculpaților … și …, și anume ianuarie 2022, procese verbale referitoare la participarea autorizată la anumite activități, declarația martorului colaborator …, conturează suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi fost activ împlicați în infracțiunile pentru care s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale și s-a formulat propunerea de arestare preventivă”, se arată în actul magistratului Iorgulescu.

Judecătorul vorbește de probe, nu despre indicii

Magistratul de la Tribunalul București arată în motivarea sa  că în raport de ceea ce a studiat în dosarul de urmărire penală al DNA a constatat la momentul judecării propunerii existența unor probe, nu doar a unor indicii privind faptele presupus comise de cei patru, și care sunt de gravitate.

„În ceea ce privește procesele-verbale de redare a conversațiilor purtate de … cu inculpații, urmare a înregistrărilor efectuate de către acesta, judecătorul reține că au fost făcute în afara procesului penal, iar mijlocul de probă, de natură a fi avut în vedere în analiza probatoriului constă în declarația martorului dată după debutul urmăririi penale.

Stabilirea vinovăției inculpaților urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, probațiunea administrată în faza de urmărire penală punând, însă, în evidență existența unor probe în înțelesul art. 202 Cod de procedură penală, care justifică luarea unei măsuri preventive față de aceștia”, se arată în motivare

„Gravitatea faptelor comise trebuie însă analizată nu numai prin prisma încadrării juridice a acestora, ci și a particularităților comiterii.

Astfel, în privința evaluării în concret a stării de pericol pe care o prezintă inculpații pentru ordinea publică (cea de-a doua condiție prevăzută de același text de lege), judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere criteriile inserate în art.223 alin.2 Cod procedură penală, respectiv, gravitatea faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a mediului din care provin inculpații și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora”, continuă acesta.

„Infracțiunile de corupție, de care sunt acuzați inculpații, sunt de natură să determine în rândul colectivității un sentiment de insecuritate. Organele judiciare trebuie să reacționeze însă prompt, inclusiv prin mijloacele procesual penale, pentru a asigura respectarea imperativului ordinii publice, date fiind natura faptei.

Ca atare, judecătorul urmează a analiza circumstanțele întregii cauze pentru a determina dacă temeiurile invocate de procuror pentru a justifica arestarea preventivă conduc la concluzia că ingerința în drepturile inculpaților este necesară și proporțională cu scopul legitim urmărit.

Analizând argumentele procurorului de caz, judecătorul apreciază că argumentul privind criteriul sumelor de bani vehiculate a fi date sau pretinse, poate fi luat în considerare în analiza gravității faptei, însă, nu în mod determinant”, mai scrie judecătorul Iorgulescu.

„Deopotrivă, judecătorul reține dincolo de orice dubiu, conivența între inculpați, un scop comun urmărit, și anume un beneficiu personal sau pentru societățile interesate în obținerea prelungirii contractelor, presupusa activitate infracțională desfășurându-se într-un ambient închis, ocult, impus de inculpați, perioada de debut fiind ianuarie 2022, urmărirea penală fiind începută în iulie 2022.

Citeşte şi: Avocatul lui Dan Diaconescu cere ca dosarul fostului realizator să fie mutat la Parchetul General

Ca atare, în aceste împrejurări, argumentul invocat în sustinerea prezentei propuneri de arestare preventivă privind necesitatea unei reacții eficiente a organelor judiciare în raport de gravitatea faptelor apare ca fiind conturat.

Mai reține judecătorul că pretinsele fapte imputate se conturează a fi grave, de natură a aduce atingere imaginii funcționarului public, care este lezată de afirmațiile traficantului, cum că funcționarul ar putea fi influențat, iar obiectul tranzacției între părțile conivenței ilicite pare a fi reală sau pretinsă asupra funcționarului.

Urmează a fi stabilit dacă funcționarul este implicat în această construcție infracțională, sau apare ca fiind invocat doar în afirmațiile traficantului de influență.

Judecătorul mai reține că activitatea presupus infracțională pare a fi mai amplă, astfel cum se conturează din apropierea martorului … față de inculpați, din momentul de debut al activităților pretins infracționale 2022-2023, urmând a se contura sumele cu exactitate vehiculate și ce reprezentau acestea, destinatarii acestor sume de bani.

Concluzionând, în raport de cele anterior enunțate, judecătorul reține că faptele pretins săvârșite se conturează ca fiind grave și atrag necesitatea de a dispune o măsură preventivă”, se mai arată în documentul intrat în posesia Stiripesurse.

„Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate reține ca argument al solicitării de luare a măsurii arestării preventive funcția de exemplaritate pe care măsura arestării preventive ar avea-o pentru cei care săvârșesc fapte de corupție, atât timp cât doar pedeapsa poate avea funcție de exemplaritate, măsura preventivă neputând avea decât o funcție preventivă, de prezervare a ordinii publice sau de asigurare a bunului mers al procesului penal, prioritară fiind în această etapă procesuală, prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la condamnarea sa definitivă.

În continuare judecătorul va analiza dacă măsura arestării preventive este singura aptă să satisfacă cerințele prev. de art. 202 alin. 1 din C. procedură penală, apreciere pe care judecătorul o va face ținându-se seama de gradul de pericol social al infracțiunii, de scopul urmărit, de sănătatea, vârsta, situația familială și alte împrejurări privind persoana față de care se ia măsura”, se mai arată în motivare.

Doar 24 de ore au petrecut în arest inculpaţii, pentru şpăgi de depăşesc 20 de milioane de euro

„Reține judecătorul că activitatea de bază a … nu a fost afectată, pretinsele fapte infracționale au vizat aspecte comerciale, fără a afecta segmentul public, în nicio componentă, fie de natură economică, fie transportul aerian, cum s-a susținut.

În ceea ce privește circumstanțele personale, judecătorul reține că toți inculpații pentru care s-a propus arestarea preventivă sunt la primul conflict cu legea penală si că, pentru toți cei patru inculpați, nu există date care să confirme că ulterior săvârșirii presupuselor fapte ce li se rețin în sarcină, și până la momentul formulării prezentei propuneri, ar fi continuat să săvârșească fapte penale.

Măsurile preventive sunt măsuri cu caracter de excepție, astfel că este necesar să se identifice în cauză acele situații de excepție care ar permite aprecierea că, în lipsa unor astfel de măsuri de supraveghere, cursul procesului penal în cauză nu s-ar derula în condiții de normalitate.

Împrejurarea că inculpații au fost reținuți a fost suficientă, în opinia, judecătorului pentru a atrage atenția acestora asupra conduitei sociale și procesuale și pentru diminuarea pericolului pentru ordinea publică”, continuă magistratul TB în construcția motivării lăsării în arest la domiciliu a celor 4.

Judecătorul asigură că nu există riscuri pentru anchetă

Totodată, s-a constatat că, până în prezent, nu s-au conturat elemente care să atragă suspiciuni legate de posibilitatea ca inculpații să intenționeze să se sustragă de la urmărirea penală sau să influențeze buna desfășurare a procesului penal, atât timp cât probatoriul administrat în cauză este constituit din rezultatele măsurilor de supraveghere dispuse în cauză sau al activităților colaboratorilor cu identitate reală care au fost autorizați în cauză, și al căror rezultat se află în deținerea organelor de urmărire penală.

Judecătorul nu împărtășește opinia procurorului, în sensul că măsura arestării preventive ar fi necesară în interesul bunei desfășurări a procesului penal întrucât în cauză se impune audierea de martori, analiza înscrisurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, efectuarea perchezițiilor informatice, redarea altor înregistrări ambientale relevante.

Judecătorul apreciază că activitățile la care face referire procurorul de caz pot fi desfășurate și cu inculpații sub măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Mai mult, în raport de specificul probațiunii impus de natura infracțiunilor cercetate, probatoriul se conturează ca fiind complet, fiind efectuate, inclusiv percheziții domiciliare, ce a avut ca urmare ridicarea de înscrisuri”, a mai scris magistratul Iorgulescu în motivarea sa.

În linii mari arestul la domiciliu reprezintă exact ceea ce se citește. Inculpatul stă în domiciliul personal, beneficiind de comfortul acestui fapt, restricțiile fiind acelea că nu trebuie să părăsească locația și că trebuie să se prezinte când este chemat la poliție, parchet sau instanță.

Altfel, acesta poate primi vizite, mai puțin a persoanelor față de care a primit interdicție de la judecătorul care stabilește această măsură, în speță martori sau alți inculpați.

Curtea de Apel București judecă, marți, contesațiile procurorilor DNA dar și pe cele ale celor patru inculpați împotriva acestei incheieri a Tribunalului București și va stabili, definitiv, regimul în care să fie cercetați protagoniștii mega-dosarului „Otopeni”.

Procurorii DNA cer ca cei patru să fie aretați preventiv pe motiv că ar exista riscul ca aceștia să încerce influențarea anchetei penale de proporții în vreme ce avocații celor patru cer lăsarea lor în libertate sub control judiciar sau completă, pe motiv că probele ar fi indirecte și nu ar dovedi acuzațiile formulate de către anchetatori.

Stiripesurse a făcut, pe baza documentului DNA din mega-dosarul CNAB, intrat în posesia redacției, un index al numelor de politicieni și oameni din administrația centrală, vehiculate fără perdea de protagoniștii mega-afacerii de sute de milioane de euro, cu spații în aeroporturi, dornici de a oferi mită de zeci de milioane de euro pentru prelungirea convenabilă a contractelor.
În fază inițială DNA menționa timid în comunicatul oficial de presă că traficul de influență se organiza și plănuia în mod pretins pentru actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Consultând documentul de aproape 400 de file prin care cei patru protagoniști reținuți și propuși la arestare sursa citată a constatat că aceștia ar avea, potrivit spuselor lor, „cunoștințe„, „pile„, „relații„ în toată clasa politică și în administrația publică centrală.

Astfel, în regim de index și pe scurt Stiripescurt prezintă numele și pasajele succinte ale unor referiri ale procurorului de caz sau a unor porțiuni de stenograme unde cei vizați de anchetă fac referiri la numele persoanelor publice prezentate în titlu.

Cine sunt inculpaţii în dosarul şpăgilor de la Aeroportul Otopeni

Fostul director general al CNAB, George Alexandru Ivan, presupușii traficanți de influență Cătălin Lăscuț, acționar majoritar la SC Millenium, așa-zisul „rege” al Duty Free-urilor, fiul fostului sef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor, Pavel Lăscuţ și Radu Laurențiu Tănăsescu, director SC Millenium Pro Design și Dumitru Cristian Bălan, „combinatorul„ care opera traficul de influență al celor doi patroni, au fost plasați miercuri de Tribunal în arest la domiciliu pe o durată de 30 de zile.

Cei patru sunt acuzați de DNA în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, persoana fizică, fără calitate specială, direct sau după caz, prin intermediul inculpatului Ivan George-Alexandru, ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăți comerciale, cercetat în prezenta cauză) și de la directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 de euro și 1.200.000 de euro).

În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea inculpatului care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, respectiv între CNAB și societatea unde lucrează directorul general.

2. Într-un context asemănător și pentru același motiv, în perioada, 25 august 2022 – 23 ianuarie 2023, inculpatul asociat în cadrul unei societăți comerciale, care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, ar fi pretins de la directorul general al unei alte societăți comerciale folosința unor spații comerciale în interiorul aeroportului Otopeni, iar ulterior suma de 100.000 euro, din care ar fi primit, sub forma unor prestări de servicii fictive, suma de 294.275 lei.

3. În perioada 29 decembrie 2021 – 01 februarie 2023, inculpatul Lițoi Bogdan-Șerban, în calitatea menționată mai sus, prin intermediul celui de-al patrulea inculpat, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB.

4. În data de 14 februarie 2022, inculpatul Ivan George-Alexandru ar fi permis accesul unui director general al unei alte societăți comerciale (martor în cauză) la informații din cadrul CNAB ce nu erau destinate publicității, respectiv la date din conținutul unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță, anterior publicării acestuia (18.05.2022). De asemenea, inculpatul i-ar fi indicat aceluiași om de afaceri și modalitatea prin care putea să câștige licitația respectivă.

A doua zi, 15 februarie 2022, inculpatul Ivan George-Alexandru ar fi predat efectiv persoanei respective caietul de sarcini.

Într-o singură frază, redată în stenograme, regele duty-free-urilor din România, Cătălin Lăscuț, pomenește patru nume ale unor politicieni.

„LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Pentru că lucrurile nu se rezolvă decât în… într-un singur fel: să pună ministru! mâna pe telefon si să … Domnule, altfel… Noi ne putem vedea cu toată lumea din minister si cu toată lumea politică și cu toată lumea… 100.000 de oameni și…

HARDAN SAADEH: Asta clar          [neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN:… pierdem vremea și nu facem nimic.

HARDAN SAADEH: Nu cât am pierdut la masa asta cât am stat, am vorbit, am insistat pe o treabă și n-am făcut nimic.

INTERLOCUTOR: Da.

HARDAN SAADEH: îmbârligat.

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Nu poate să facă nimic. GRINDEANU este un personaj ciufut. Ori vorbești cu el… ori nu vorbești cu el… el nu are anturaj, îi e frică, nu se bagă în combinații, omu se visează președintele țării, acum că e nebunia asta. Dacă nu …[neinteligibil]… câștigă PSD-ul.

HARDAN SAADEH: Nu ne interesează pe noi.

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Este treaba lor. Politică. El se visează …[neinteligibil]… Problema este că MARCEL nu-i chiar… Este un țăran de la BUZĂU, care s-a …[neinteligibil]… HARDAN SAADEH:… [neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: „…[neinteligibil]… știe de unde sunt eu. îmbrăcat altfel, școlit altfel. Am altă vorbă, am altă nu știu ce. Vine țăranul ăsta să mă conducă! ” HARDAN SAADEH:… [neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Cam așa sunt discuțiile, adică eu… Astea sunt discuțiile între ei. HARDAN SAADEH: De fapt nu mă interesează …[neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Mie îmi… De asta spun: orice discuție și orice… Cine se duce la MARCEL și orice telefon de la MARCEL la minister, la momentul ăsta este… nu, rău, este foarte prost. Mai bine nu-l dai decât să-l dai, că …[neinteligibil]… Dar le-am explicat și lor: exact când m-am dus eu la CUC din partea lui FIREA… Și a auzit DRAGNEA… când eram…[neinteligibil]… au vrut să ne închidă atunci magazinele . ..[neinteligibil]…

ROȘCA EMIL: Da. …[neinteligibil]… și alte…[neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: …[neinteligibil]… într-o zi, două, poate azi, poate mâine. Dacă avem ghinion…

HARDAN SAADEH:… [neinteligibil]…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Sade, de aia i-am chemat și pe ei. Dacă ant OK-ul trebuie văzut cu ce poți să mă ajuți și tu din ce ai tu 100%?

HARDAN SAADEH: Zi ce trebuie! Mâine vorbesc…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Nu știu! Nu pot să-ți spun înainte. Am zis să ani întâi OK-ul. Când am OK-ul, scrisoarea o facem împreună și o depunem amândoi direct la el la ministru… ă… am depus la aeroport, dar ai văzut și acum…degeaba. Nici n-o să ne răspundă la ea.”, se arată în documentul DNA.

„Lăscuț Cătălin precizează ca a discutat cu Felix Rache, persoană apropiată a secretarului de stat Bogdan Mândrescu, precum și cu Alexandru Horpos și Vlad Moisescu, persoane care sunt apropiate de directorul general al CNAB Păun Radu Sorin, în vederea prelungirii pe 3 ani a contractului existent”, notează magistratul DNA Marian Drăgulescu, înainte de a reda fragmentele esențiale ale stenogramei ce cuprind aceste nume ale unor politicieni și persoane din administrația publică centrală.

,,IVAN GEORGE ALEXANDRU: Da! Și a zis Rache că vorbește cu Mândrescu?

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da!

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da, m-am întâlnit și cu Horpos azi, ăsta care era la Straco, nu știu, o firmă de construcții!

IVAN GEORGE ALEXANDRU: Îhî!

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Aia cu… Vlad Moisescu! Vezi că ăsta a lucrat la el, 20 de ani!”, se arată în stenograma discuției dintre cei doi asociați.

„Lăscuț Cătălin îi învederează lui HARDAN SAADEH legat de sfera de relații politice pe care o are că dacă vine TUDOSE premier pentru ei e un lucru foarte bun, pentru că o să vină FELIX RACHE consilierul lui (nr. persoana căruia Lăscuț Cătălin i-a spus în 24.08.2022 că în legătură cu prelungirea contractelor, pentru a-și lăsa loc de bună ziua, îi va cere martorului HARDAN SAADEH bani a doua zi), ceea ce pentru ei este super ok și că indiferent că rămâne Sorin Grindeanu la Transporturi, dacă e TUDOSE premier ai alt ascendent”, explică magistratul Drăgulescu o nouă stenogramă prezentată pe larg în ordonanța de punere sub acuzare a celor patru artizani ai mega-afacerii cu spatii de servicii din aeroporturi.”

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Și-atunci decât să ne de… crebi… decredibilizăn în fața alor tăi mai bine nu vorbim, mai bine nu mai spunem nimic… O să…

HARDANSAADEH: Nu o să spun nimic… Ți-am zis că d-aia n-am…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da.

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da’ el fiind din grupare cu DÂNCU, cu GRINDEANU, cu CODRUȚA, cu aia… gruparea veche… na… a ascultat dă el… pân’ la urmă GRINDEANU a încercat să o rezolve ș-așa, s-asa, nici să ne supere pă noi…

HARDANSAADEH: Nici nu s-a…… (neinteligibil)….. vorbesc în același timp…

TĂNĂSESCURADU-LAURENȚIU: A dat-o p-aiape mijloc…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Nici… nici să-l rezolve pe el… ș-a dat-o… a dat-o de gard așa… Aia e, lucrurile oricum se vor… ușor, ușor se vor desumfla…

HARDANSAADEH: Ți-am zis, eu…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da.

(…)

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Dacă vine TUDOSE premier…

HARDAN SAADEH: TUDOSE?

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Ee… Super ok…

HARDANSAADEH: Da’vine TUDOSE?

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Păi da… că MARCEL i-e frică să plece de la Cameră… MARCEL i-e frică să plece de la Cameră că vrea să-i ia GRINDEANU locul și el se bagă-n față ca premier și nu știe la anul ce probleme sunt… poa’ să fie… poa’ să fie… …se adresează unei alte persoane: Săru-mânal… poa’ să fie diverse probleme care nu le gestionează și-atuncea să se trezească cu… se duce-n cap cu…

HARDAN SAADEH: îhâm.

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Cu popularitatea și că… el n-are nici… ăă… el n-are nici filială, el n-are nici un… nici un….

HARDANSAADEH: Clar, sprijin…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Sprijin al unei filiale, Buzău e altul, nu e el.

HARDAN SAADEH: Da, da’ ele frică să plece, să nu pierde..

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: E TOMA la Buzău. Păi aia zic ș-atuncea e puțin crispat, om vedea, eu m-aș bucura să vină TUDOSE, dacă vine TUDOSE pentru noi e un lucru foarte bun, o să vină FELIX consilierul lui… da… ceea ce pentru noi este super ok… ăă… Indiferent că rămâne SORIN la Transporturi, da’ dacă e TUDOSE premier ai alt ascendent…

LĂSCUȚ CĂTĂLIN: E TOMA la Buzău. Păi aia zic ș-atuncea e puțin crispat, om vedea, eu m-aș bucura să vină TUDOSE, dacă vine TUDOSE pentru noi e un lucru foarte bun, o să vină FELIX consilierul lui… da… ceea ce pentru noi este super ok… ăă… Indiferent că rămâne SORIN la Transporturi, da’ dacă e TUDOSE premier ai alt ascendent… știi?”, este unul dintre fragmentele elocvente în care numele de politicieni români curg fluid în cadrul discuțiilor dintre Lăscuț și Tănăsescu.

„În data de 31.10.2022, SAADEH HARDAN poartă o discuție în mediul ambiental cu TĂNĂSESCU RADU LAURENȚIU în incinta clădirii Best Value, din loc. Otopeni, jud. Ilfov, din conținutul căreia rezultă în esență:

-Tănăsescu Radu Laurențiu îi comunică lui Saadeh Hardan faptul că a aflat că o firmă de consultanță daneză care s-a înscris la primele două proceduri de selecție a consultantului, organizate de CNAB, era un interpus al unei companii franceze;

-Tănăsescu Radu Laurențiu îi comunică lui Saadeh Hardan că se va întâlni cu directorul general al CNAB și că el crede că va rezolva prelungirea contractelor existente cu un an (6 luni+ 6 luni);

-Tănăsescu Radu Laurențiu menționează faptul că trebuie să își folosească toate resursele în scopul prelungirii contractelor”, explică magistratul DNA conținutul concentrat al discuțiilor în cadrul cărora sunt vehiculate de interlocutori numele lui Kelemen Hunor, Miron Mitrea sau Sorin Grindeanu.

„….. …… ……

HARDAN SAADEH: Da’ pân’ la urmă directoru’ ăla, n-a știut nimeni… omu’ cui?

TĂNĂSESCURADU-LAURENȚIU: Directoru e omu lu’ GRINDEANU…

HARDAN SAADEH: Omul lui GRINDEANU, se confirmă… că CRISTI zice, om… nu știu cine mi-a zis… și CRISTI… CĂTĂLIN… el n-are nici o legătură, GRINDEANU cu el…

TĂNĂSESCURADU-LA URENȚIU: MITREA ?

HARDAN SAADEH: Da. CRI… CRISTI s-a-ntâlnit cu MITREA, nu s-a-ntâlnit cu altceva… CRISTI… bă… informa…

TĂNĂSESCURADU-LAURENȚIU: Ea…

HARDAN SAADEH: Nevasta?

TĂNĂSESCU RADU-LAURENȚIU: E-n partea lu’ KELEMEN… Ea l-a pus…

HARDAN SAADEH: KELEMEN, ungur, nu?

TĂNĂSESCURADU-LAURENȚIU: Da… e vicepremier… și ea e șefa de cabinet a lu’ KELEMEN… Foarte …neinteligibil. vorbește în șoaptă… din ce-am vorbit cu oamenii lu’ SORIN, direct…

……. ……. …….”, este unul dintre pasajele concentrate în care apar numele mai multor politicieni rostite și în șoaptă de către protagoniștii mega afacerii cu spații de servicii din aeroporturi.

„Flutur”, „Busuioc” (președintele Curții de Conturi), aruncați la „convingere” de traficanții de influență
„Lăscuț Cătălin îi menționează lui Saadeh Hardan faptul că au reușit să obțină prelungirea la un preț mai mic decât cel cerut de Bălan Cristian Dumitru; reamintim că la discuția precedentă din 07.12.2022 inculpații Lăscuț Cătălin și Tănăsescu Radu discută despre faptul că dacă nu se intervenea HARDAN SAADEH nu mai avea niciun contract

-Lăscuț Cătălin menționează faptul că anticipează o schimbare a ministrului transporturilor și că se va duce la noul ministru cu documente prin care încearcă să obțină prelungirea pe o perioadă mai mare de timp, de doi ani;

Lăscuț Cătălin îi indică martorului HARDAN SAADEH și cine va fi numit ministru al transporturilor “FLUTUR”, cu referire la Gheorghe Flutur, prim-vicepreședinte PNL, împrejurare de natură să determine orice interlocutor obiectiv în a crede că Lăscuț Cătălin este un om cu relații, cu influență dacă are acces la astfel de date”, explică sintetic magistratul DNA o amplă stenogramă a unei discuții dintre Lăscuț și martorul colaborator.

„Inculpații Lăscuț Cătălin și Tănăsescu Radu arată că au trimis o solicitare neoficială la Curtea de Conturi, iar președintele BUSUIOC MIHAI, la care s-a făcut referire și într-o discuție anterioară, le-a spus că-i vor da un răspuns săptămâna viitoare pentru ca ulterior ei să-l roage pe directorul CNAB să ceară el oficial un răspuns de la CURTEA DE CONTURI deoarece MILLENIUM e privat și nu se poate adresa oficial Curții de Conturi; și acest aspect al faptului că se discută neoficial legat de prelungirea contractelor cu președintele Curții de Conturi este de natură a crea convingerea unui interlocutor, cum este HARDAN SAADEH, cu privire la influența celui care cere bani, în speță Lăscuț Cătălin”, se mai arată în actul de punere sub acuzare al celor patru artizani ai mega-afacerii judiciare cu spații de servicii din aeroporturi.

„Împrejurarea că Lăscuț Cătălin repetă colaboratorului de mai multe ori pe parcursul întâlnirii din 12.12.2022 înregistrată în mediul ambiental faptul că suma de 100.000 de mii de euro cerută în legătură cu prelungirea pe 6 luni a contractelor cu CNAB, este pentru acoperirea cheltuielilor firmei Millenium, iar nu pentru Lăscuț Cătălin ori pentru alte persoane care au obținut această prelungire, trebuie privită ca o măsură de precauție luată de Lăscuț Cătălin, în raport de Saadeh Hardan, pentru a-i lua banii, iar în același timp să nu se vulnerabilizeze în fața acestuia, prin comunicarea unor aspecte compromițătoare”, mai notează DNA în acest document.

Citeşte şi: Magistrații CSM țin cu dinții de pensiile speciale. Cer ca pensia de serviciu să rămână la 80% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporuri