Instanţa supremă a fost sesizată de Interpol în cazul lui Sebastian Ghiţă şi verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare

Surse judiciare au declarat marţi, pentru News.ro, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată, în după-amiaza zilei de 15 aprilie, de Biroul Naţional Interpol, în legătură cu o cerere în raport cu Legea 302/2004 privind cooperarea internaţională.

Instanţa supremă va urma procedura privind extrădarea, care este confidenţială, conform articolului 66 alineatul 14 din Legea 302, a precizat sursa citată. Potrivit articolului 66 alineatul 14, „în cazul în care persoana urmărită nu este arestată provizoriu în vederea extrădării, procedura prevăzută în acest articol are caracter confidenţial, până în momentul în care statul solicitat este învestit cu cererea de extrădare”. 

Autorităţile sârbe au anunţat luni Poliţia Română că Sebastian Ghiţă a fost arestat în Republica Sârbă, în 14 aprilie, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării. Mesajul a fost transmis pe canalul de cooperare poliţienească Interpol abia în 17 aprilie, din cauza unor probleme tehnice apărute în sistemul Interpol Belgrad, potrivit Poliţiei Române. 

Sebastian Ghiţă are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă, la începutul anului, de instanţa supremă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.

Alte articole

Nelu Tătaru scapă de control judiciar. ICCJ a dispus revocarea măsurii pentru fostul ministru al Sănătății

ICCJ a admis cererile de revizuire a deciziei prin care torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi

Potrivit Legii 302/2004, „de îndată ce este informată, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă şi a cărui autenticitate poate fi verificată, de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin structura specializată, sau de Ministerul Justiţiei, despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internaţională sau căutate de autorităţile judiciare române pentru ducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau a unui mandat de arestare preventivă, instanţa de executare sau instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă stabileşte, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea”.

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, prin structura specializată, este obligat să informeze instanţa de executare sau instanţa emitentă a mandatului de arestare preventivă de îndată ce Biroul Central Naţional Interpol corespondent îi notifică faptul că persoana care face obiectul mandatului a fost localizată. Informarea este fi transmisă direct, cu o copie la Ministerul Justiţiei, conform aceleiaşi legi.

Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, în camera de consiliu, de un complet format dintr-un singur judecător, cu participarea procurorului şi fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu.

Instanţa va nota, în Registrul de evidenţă a sesizărilor privind extrădarea, care nu este destinat publicităţii: numele şi prenumele inculpatului; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; numărul şi data adresei Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau a Ministerului Justiţiei; numărul dosarului instanţei; numărul şi data pronunţării încheierii; data comunicării încheierii Ministerului Justiţiei.

Încheierea instanţei poate fi atacată cu recurs de procuror, în termen de 24 de ore de la pronunţare. Dosarul cauzei este trimis instanţei de recurs în termen de 24 de ore. Recursul se judecă în termen de cel mult trei zile, de către instanţa superioară în grad. Instanţa de recurs va restitui dosarul primei instanţe în termen de 24 de ore de la soluţionarea recursului.

Încheierea definitivă prin care s-a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru solicitarea extrădării, însoţită de mai multe documente, respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventivă, o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, o copie a dispoziţiilor legale aplicabile sau, precum şi semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile şi orice alte informaţii de natură să determine identitatea şi naţionalitatea acesteia, se comunică de îndată Ministerului Justiţiei.

Sebastian Ghiţă mai are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă, iar în acest caz, Curtea de Apel Ploieşti a constatat, marţi, că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădarea fostului deputat, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Potrivit surselor citate, în cursul zilei de marţi sau cel târziu miercuri Curtea de Apel va trimite Ministerului Justiţiei documentele în baza cărora va fi declanşată procedura de extrădare.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, marţi,  că instituţia a pregătit procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiţă, dar trebuie să aştepte de la instanţe încheierea verificării legalităţii, pentru a putea începe procedurile de aducere în ţară, fără respectarea acestor etape existând riscul ca procedura să fie „lovită de nulitate şi să profite de ea cine are interesul să profite”.

Ministrul Justiţiei a explicat că, în procedura de urgenţă a verificării primei instanţe, doar procurorul poate formula contestaţie, „partea cealaltă neputând face din simplul motiv că ea este căutată, este cerută să fie adusă în ţară”. Toader a adăugat că speră să nu existe motive de contestaţie, să rămână definitivă decizia primei instanţe pentru a declanşa procedura de extrădare.

Legea 302/2004 prevede că în termen de cel mult trei zile de la data primirii încheierii definitive prin care s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, efectuează un examen de regularitate internaţională. În funcţie de concluziile examenului de regularitate internaţională, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei fie întocmeşte cererea de extrădare şi o transmite, însoţită de actele anexe, autorităţii competente a statului solicitat, fie întocmeşte un act prin care propune ministrului Justiţiei, motivat, să sesizeze procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea iniţierii procedurii de revizuire a încheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extrădării, informând în ambele situaţii Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.

În cazul în care constată că actele sunt incomplete, înainte de a întocmi şi de a transmite cererea de extrădare, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei poate solicita instanţei competente să îi transmită, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului internaţional aplicabil.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad, în noaptea de 13 spre 14 aprilie. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

În 14 aprilie, o instanţă din Serbia a dispus arestarea lui Sebastian Ghiţă, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării.

Poliţia Română a precizat, marţi, că schimbul de date şi informaţii cu autorităţile din Serbia şi Slovenia au dus la reţinerea lui Sebastian Ghiţă, iar toate procedurile au fost coordonate de către procurorul de caz încă din noaptea în care fostul deputat a fost reţinut la Belgrad, fiind respectate normele legale în astfel de situaţii.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal în alte trei dosare de corupţie: dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012; dosarul în care cumnatul fostului premier Ponta, Iulian Herţanu, este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în care sunt cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma; dosarul care vizează contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale Teamnet International şi Asesoft International.