Instanţa supremă a sesizat CCR în legătură cu modificarea Codului de Procedură Civilă

„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.1 din 10 mai 2017, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, transmite instanţa supremă.

Prin modificarea şi completarea Codului de procedură civilă în materia revizuirii, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, se îndepărtează în mod substanţial de obiectivele urmărite de iniţiator, limitate la prorogarea unor termene şi instituirea măsurilor practice de natură să pregătească punerea în aplicare a unor dispoziţii din Codul de procedură civilă, susţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citeşte şi: Tudorel Toader: Săptămâna viitoare prezint proiectul de modificare a codurilor în Guvern

„Noile cazuri de revizuire introduse în forma adoptată de Camera Deputaţilor şi, în special, cazul de revizuire prevăzut în art. 509 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă, corelate cu dispoziţiile art. III, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, întrucât au ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Prin modificările şi completările aduse Codului de procedură civilă, care permit exercitarea căii de atac a revizuirii pentru o gamă largă de noi cazuri, formulate în termeni generali, calea extraordinară de atac a revizuirii este transformată într-o veritabilă cale ordinară de atac, într-un „apel deghizat”, care permite exercitarea unui nou control judiciar cu privire la hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat”, transmite instanţa.

Alte articole

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

Ana Birchall cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României, pentru a fi asigurat interimatul