Instanţa supremă amână din nou pronunţarea în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, în care este implicat Viorel Hrebenciuc

ÎCCJ a decis amânarea pronunţării în acest caz de mai multe ori, ultima dată pe 17 aprilie.

La ultimul termen al procesului, din 21 februarie, un procuror de la DNA le-a solicitat magistraţilor condamnarea tuturor inculpaţilor din acest dosar la pedepse cu executare, orientate spre maximum prevăzut de legea penală.

În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău.

În acest dosar sunt judecaţi şi Gheorghe Paltin-Sturdza, beneficiarul pădurilor din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, fostul şef al Romsilva Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Matasel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Alte articole

Dana Budeanu, despre cuplurile care ajung la divorț. Vedeta spune lucrurilor pe nume: „99,9% se despart din acest motiv”

Ce diferență de vârstă este între Dana Budeanu și Andrei Hrebenciuc. Cei doi formează un cuplu discret

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor şi Alina Suciu. Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin-Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani.

Conform DNA, grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme offshore pentru a ascunde provenienţă banilor.
Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să între în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Până în prezent, pronunţarea a fost amânată de trei ori.