Instanţa supremă a decis să sesizeze CCR privind legile justiţiei

Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: judecarea recursurilor în interesul legii; soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare”.

Legea prevede că CCR „se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”.

Plenul Senatului dezbate, joi, legea de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, cea mai controversat modificare fiind cea privind statutul Inspecţiei Judiciare.

Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, marţi seara, Raportul, cu amendamente, la proiectul care modifică Legea 317/2004 privind CSM, Inspecţia judiciară rămânând în cadrul CSM. Comisia nu a adus modificări la forma adoptată de Camera Deputaţilor în ceea ce priveşte Inspecţia judiciară, care va funcţiona ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.

Alte articole

Elon Musk, atac dur la adresa lui Marian Enache, președintele CCR: „Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător”

VIDEO Călin Georgescu, interviu EXPLOZIV în presa americană: „A fost o lovitură de stat comandată de Administrația Biden și implementată de sistemul oligarhic”

PSD a renunţat astfel la introducerea articolului care prevede înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, precum şi la ideea ca Inspecţia Judiciară să devină o instituţie autonomă aflată sub controlul acestui Consiliu de Integritate.

Alte două legi din pachetul de justiţie, cea privind statutul magistratului şi organizarea judiciară, au fost deja adoptate de Senatul României, for decizional.