Instanţa supremă judecă astăzi procesele lui Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Gabriel Oprea

Toate cele trei procese au fost reluate de la zero în toamna anului trecut, după ce judecătorul care a înlocuit-o în complet pe Anamaria Dascălu, care s-a pensionat, a decis readministrarea probelor, invocând o decizie CEDO.

Dosarul lui Dragnea

Procesul lui Dragnea este programat de la ora 10.00

În 15 februarie, instanţa supremă a stabilit ca Liviu Dragnea să fie audiat pe 21 martie, în aceeaşi zi cu cei trei inculpaţi care şi-au recunoscut vinovăţia în acest dosar – Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica. De asemenea, ar urma să fie audiaţi şi trei martori propuşi de Liviu Dragnea – Silvia Oprescu (secretar al CJ Teleorman), Liliana Magheru (director în CJ Teleorman) şi Timotei Stuparu (secretarul PSD Teleorman).

Alte articole

FACIAS dă în judecată MAE, care refuză să spună ce sume s-au plătit la CEDO, cu titlul de despăgubiri

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

La termenul de judecată din 15 februarie, au fost audiaţi şase martori – primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, şi foşti sau actuali angajaţi ai DGASPC Teleorman şi ai Consiliului Judeţean.

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat „La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

Dosarul lui Tăriceanu

Şedinţa de judecată este programată de la ora 13.00.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este judecat pentru mărturie mincionoasă, a mers la instanţa supremă în 3 octombrie 2017, când a dat o declaratţie de inculpat în faţa noului complet şi şi-a susţinut din nou nevinovăţia, spunând că acuzaţiile procurorilor sunt doar „speculaţii”.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, pe 10 februarie, instanţa a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului. În acest dosar, fusese audiat Tăriceanu, ca inculpat, în timp ce Şerban Mihăilescu a dat o declaraţie de martor în urma căreia procurorii s-au autosesizat pentru mărturie mincinoasă după ce acesta şi-a schimbat depoziţia dată în timpul urmăririi penale.     

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.

Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul „bastard”.

În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Agavi Moshe, Marius Marcovici şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.

Dosarul lui Oprea

Şedinţa de judecată este programată de la ora 8.00.

Procesul în care fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea este judecat  în dosarul maşinii de lux cumpărată de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosită de Oprea a fost reluat şi el de la zero la instanţa supremă, în toamna anului trecut. 

În 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul maşinii de lux cumpărată de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosită de Oprea, el fiind acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.

Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliţie, la data faptelor şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) cu rang de secretar de stat, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, precum şi pentru săvârşirea a două infracţiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată (11 acte materiale).

Gabriel Nicolae Pavel, comisar şef de poliţie la data faptei, şef al Serviciului Juridic din DIPI, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, iar Nelu Zarnica, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, de deturnare de fonduri, în formă continuată (două acte materiale), în timp ce Marian Dănuţ Iacob, comisar şef de poliţie, şeful unei structuri administrative la data faptei, este acuzat de deturnare de fonduri, în formă continuată (trei acte materiale).

Potrivit rechizitoriului, în 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, pe atunci ministru al Internelor şi ordonator de credite, cu ajutorul lui Gheorghe Nicolae şi al lui Gabriel Nicolae Pavel, a dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.

 „Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie. Că urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinaţia legală a fondurilor operative”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Fostul şef al DIPI Gheorghe Nicolae mai este acuzat că, în perioada 21 august – octombrie 2015, a schimbat destinaţia autoturismului Audi A8 achiziţionat din fonduri operative, “în mod conspirat, pentru folosinţă personală şi exclusivă a ministrului de Interne în funcţie Oprea Gabriel”.

Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada 2014 – 2015, Gheorghe Nicolae, în mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia sumei de 238.173,47 lei, alocată DIPI pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituţiei, care nu au fost circumscrise activităţilor, acţiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative.

“În aceeaşi manieră au procedat şi inculpaţii Zarnica Nelu şi Iacob Marian-Dănuţ, în calitate de ordonatori de credite în cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei”, potrivit rechizitoriului.

Procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multor bunuri ale lui Oprea, Nicolae şi Pavel, până la concurenţă sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse de aceştia prin abuz în serviciu.