Instanţa supremă judecă marţi contestaţia lui Sebastian Ghiţă la măsura arestării preventive în lipsă. Termenul iniţial era 16 ianuarie

Avocaţii lui Sebastian Ghiţă au contestat la Completul de Cinci Judecători al Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie (ICCJ) decizia de înlocuire a controlului judiciat pe cauţiune cu arestarea preventivă în lipsă, dispusă de un complet de trei judecători al instanţei supreme.

Termenul fixat de ICCJ pentru analizarea contestaţiei a fost, iniţial, 16 ianuarie, dar a fost preschimbat pentru marţi, 10 ianuarie.

Instanţa supremă a decis, în 5 ianuarie, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, înlocuind controlul judiciar pe cauţiune, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.

La scurt timp după ce ICCJ a decis arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat, Sebastian Ghiţă a fost dat în urmărire naţională. Numele lui Sebastian Ghiţă şi date despre acesta au fost introduse în aplicaţia „Urmăriţi” a Poliţiei Române, la care au acces toate structurile de poliţie din ţară.

Alte articole

Liviu Dragnea i-a propus lui Sebastian Ghiță să colaboreze cu Coldea: „Mr. Prezi, vă gândiți cum sună?”

DEZVĂLUIRI incredibile despre „firul scurt” dintre Laura Codruţa Kovesi şi „paraditorii” de la DNA Ploieşti DOCUMENT

Citeşte şi: Florian Coldea, filmat la vila lui Sebastian Ghiţă. Generalul SRI i-ar fi ameninţat cu arestul pe Ghiţă şi Ponta VIDEO

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni, că Ministerul de Interne trebuie să răspundă cum a reuşit să dispară Sebastian Ghiţă, ea precizând că DNA dispusese, odată cu controlul judiciar şi interdicţia de a părăsi ţara, şi ca Sebastian Ghiţă să fie filat de către Poliţia Română.

Aceasta a fost prima apariţie publică a Laurei Codruţa Kovesi de la izbucnirea scandalului Ghiţă. Ultima apariţie publică a procurorului şef al DNA a fost la începutul lunii noiembrie.

„În acest dosar (al lui Sebastian Ghiţă – n.r.), noi am dispus măsură controlului judiciar şi am instituit obligaţia de a nu părăsi ţara. Totodată, am dispus efectuarea unei supravegheri operative care dumneavoastră ştiţi că se numeşte filaj, către Poliţia Română. Toate aceste măsuri trebuiau implementate şi aduse la îndeplinire de către structurile Ministrului de Interne (…) Răspunsul în acest moment trebuie să-l dea Ministerul de Interne, cum a reuşit să scape de filaj”, a spus procurorul şef al DNA, întrebată despre dispariţia lui Sebastian Ghiţă.

Întrebată dacă DNA avea indicii că Sebastian Ghiţă urma să fugă din ţară, Kovesi a răspuns: „Noi ne-am luat măsuri de precauţie, din această perspectivă nu aveam indicii concrete. Este o măsură pe care procurorul de caz a dispus o pe bază informaţiilor pe care le avea în dosar.  Solicitarea pe care am făcut-o pentru mandatul european de arestare intră în procedura obişnuită în astfel de situaţii”.

Citeşte şi: Laura Codruţa Kovesi a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul dezvăluirilor lui Sebastian Ghiţă

Sebastian Ghiţă este dispărut din 21 decembrie.

Ghiţă a fost dat joi în urmărire naţională, iar vineri procurorii DNA au cerut instanţei supreme să emită pe numele fostului deputat un mandat de european de arestare şi să fie dat în urmărire internaţională, după ce Poliţia Judeţeană Prahova a anunţat că acesta nu a fost găsit în ţară.

De la dispariţia sa, România TV, post de televiziune controlat de Sebastian Ghiţă, a difuzat mai multe înregistrări în care fostul deputat face acuzaţii grave la adresa procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.

Astfel, Ghiţă a susţinut că dosarul Realitatea Media a fost „măsluit” şi că Laura Codruţa Kovesi l-a „ontactat „pentru a distruge Realitatea TV, dorind să folosească acest post de televiziune pentru sistem” sau că Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii şi care a plecat din ţară în 2000, a fost adus în România din Indonezia pe banii unei firme din Ploieşti, care a plătit 200.000 de euro, „la cererea Laurei Codruţa Kovesi şi a statului român”.

Ghiţă a vorbit şi despre legăturile sale cu şefa DNA, pe care a susţinut că a cunoscut-o în sediile SRI şi a întrebat-o dacă îşi mai aduce aminte de o petrecere restrânsă dintr-o vilă din Sinaia, la care aceasta era împreună cu el şi cu Vasile Dîncu. Ghiţă a adus mai multe documente, susţinând că sunt e-mailuri care ar incrimina-o pe Kovesi.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este căutat din 21 decembrie 2016, după ce a fost chemat la DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, şi nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.

Sebastian Ghiţă nu avea dreptul să plece din ţară fără acceptul procurorilor, întrucât este sub control judiciar, măsură preventivă luată în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie alături de foşti şefi din Parchet şi Poliţie din judeţul Prahova.

Ultima dată, Sebastian Ghiţă s-a prezentat la sediul IPJ Prahova pentru a semna, conform procedurilor, în cadrul controlului judiciar pe 19 decembrie 2016.

Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie, cererea DNA Ploieşti de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Sebastian Ghiţă şi a menţinut măsura controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia de a părăsi ţara în dosarul în care acesta este cercetat sub control judiciar.

Un complet de trei judecători de la instanţa supremă decisese, în 16 decembrie, ca lui Sebastian Ghiţă să îi fie ridicată interdicţia de părăsire a ţării, una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar pe cauţiune.

De la dispariţia sa, din 21 decembrie, Sebastian Ghiţă a avut patru apariţii la România TV, postul de televiziune pe care îl controlează, în care a lansat acuzaţii la adresa procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El a prezentat, marţi seara, o înregistrare audio în care Traian Băsescu discuta despre dosarul lui Dan Voiculescu, invocând şi numele judecătoarei Camelia Bogdan, dar şi pe cele ale procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi şi pe al prim-adjunctului SRI Florian Coldea.

Procurorii Parchetului instanţei supreme s-au autosesizat în acest caz, privind posibile imixtiuni în actul de justiţie.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre acestea în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas se află pe rolul instanţei supreme.

În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea lui Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce acesta a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.

În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.

De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.

Sebastian Ghiţă a mai fost cercetat în dosarul ”Tracia – Asesoft”. La începutul lunii martie, judecarea dosarului ”Tracia – Asesoft” în care Sebastian Ghiţă şi alte opt persoane au fost acuzaţi de înşelăciune în legătură cu tranzacţii petroliere prin care au produs un prejudiciu de 200.000 de lei a încetat ca urmare a prescripţiei.

Sebastian Ghiţă a rămas fără imunitate după ce mandatul său de deputat a încetat în decembrie, după alegerile parlamentare.

Ghiţă a fost deputat între 2012 şi 2016. În acest an, el a candidat pentru un nou mandat de parlamentar din partea PRU, însă acest partid nu a trecut pragul electoral, astfel că nu a intrat în Parlament.