Instanţa supremă reia de la zero procesul în care Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă: „DNA a denaturat declaraţiile”

UPDATE. Tăriceanu a ajuns la instanţa supremă în jurul orei 8.00, el plecând după aproximativ o oră.

Nici la intrare, şi nici la ieşire el nu a făcut declaraţii, spunându-le jurnaliştilor: „Îmi cer scuze, nu am să fac declaraţii suplimentare”.

Preşedintele Senatului  a dat o declaraţie de inculpat în faţa noului complet, el susţinându-şi din nou nevinovăţia şi spunând că acuzaţiile procurorilor sunt doar „speculaţii”.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susţine că declaraţiile au fost răstălmăcite de procurorii DNA astfel încât să reiasă că liderul ALDE ar fi minţit, transmite România TV.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Președintele Senatului a explicat în sala de judecată relațiile pe care le-a avut cu Dan Andronic, Tal Silberstein și Remus Truică, susținând că rechizitoriul întocmit de DNA „abundă de speculații și bănuieli”.

„Nu recunosc infracțiunea de care sunt acuzat și mă consider nevinovat. Am parcurs rechizitoriul din nou și am găsit extrem de multe speculații și lucruri false. Așa cum am declarat și în calitate de martor la DNA, am avut relații de familie cu Dan Andronic, iar relația contractuală cu acesta a încetat în momentul în care Andronic i-a acordat consultanță politică lui Traian Băsescu. Am spus că m-am întâlnit sporadic cu Andronic după anul 2009, dar nu am spus că nu m-am întâlnit deloc cu el, pe când procurorul speculează că ne-am întâlnit frecvent. Și Andronic a spus că ne-am întâlnit sporadic. În viziunea mea, există o diferență antagonică între termenul ‘sporadic’ folosit de mine în declarația de martor și termenul ‘frecvent’ folosit de procuror în rechizitoriu. De altfel, rechizitoriul abundă de speculații și bănuieli”, a spus Tăriceanu.

În legătură cu Remus Truică, Tăriceanu nu a contestat faptul că a participat la un eveniment organizat de acesta, însă a spus că nu a avut o relație personală cu el și nici nu a discutat despre retrocedarea Fermei Băneasa.

„Când am dat declarația de martor la DNA, nu mi-am adus aminte dacă am participat la vreun eveniment organizat de Remus Truică. Este posibil să fi fost la ziua de naștere a acestuia. Nu îmi aduc aminte. În calitate de prim-ministru dădeam curs unor astfel de invitații. Nu am avut o relație personală cu el (…) Nu am avut discuții cu Remus Truică despre cesiunea drepturilor litigioase privind Ferma Băneasa, dar nici cu fosta mea soție”, a adăugat președintele Senatului.

Răspunzând unei întrebări, Tăriceanu a recunoscut că, în anul 2008, și-a dat acceptul pentru ca principele Radu să fie numit reprezentant special al Guvernului pentru a promova imaginea României, el fiind un susținător al Casei Regale a României.

Pe de altă parte, Tăriceanu a spus că nu are nicio simpatie pentru Paul al României.

„În ceea ce privește pe Paul Lambrino, am zis, fără eleganță, că este un bastard. Nu aveam nici simpatie față de Paul Lambrino. Nu am avut cunoștință și nici nu m-am implicat în demersurile acestuia de a dobândi Pădurea Snagov „, a încheiat Tăriceanu.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pe 31 octombrie, când vor fi audiați 4 martori, printre care și Ioana Valmar, fosta soție a lui Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.

Noul preşedinte de complet, Constantin Epure, a anunţat la termenul precedent, din 5 septembrie, că judecătoarea Anamaria Dascălu nu va mai face parte din acest complet şi că, în aceste condiţii, se impune readministrarea probelor. Epure a dat cuvântul procurorului, care a cerut şi el administrarea tuturor probelor din rechizitoriu.

Avocatul lui Tăriceanu – care nu s-a prezentat la proces – a arătat că se opune audierii în şedinţa publică a înregistrărilor din dosar pe motiv că nu au fost contestate şi că nu sunt relevante pentru cauză. „Suntem de acord cu audierea celor 18 martori, dar ne opunem audierii publice a interceptărilor din dosar. Clientul meu nu a negat nicio secundă existenţa şi autenticitatea acestora, astfel că din punctul de vedere al clientului meu ascultarea lor publică este nerelevantă”, a susţinut apărătorul, scrie News.ro.

Instanţa a rămas în pronunţare pe aceste aspecte şi a stabilit ca procesul să fie reluat în 3 octombrie, cu audierea lui Călin Popescu Tăriceanu. În acest dosar, până acum a fost audiat Tăriceanu, ca inculpat, în timp ce Şerban Mihăilescu a dat o declaraţie de martor în urmă căreia procurorii s-au autosesizat pentru mărturie mincinoasă după ce acesta şi-a schimbat depoziţia dată în timpul urmăririi penale.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, pe 10 februarie, instanţa a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului. Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă. Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare.

De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate. Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică. Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul „bastard”. În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Agavi Moshe, Marius Marcovici şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.