DNA: Adrian şi Dana Năstase, achitaţi „eronat”. Înregistrarea care îl incriminează pe fostul premier

Completul de cinci judecători al instanţei supreme va judeca în 13 mai recursurile din dosarul „Zambaccian”, în care sunt judecaţi Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu. Dosarul „Zambaccian” a ajuns pe rolul Completului de cinci judecători al instanţei supreme după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au motivat recursul împotriva deciziei din 30 martie 2012 dată de un complet de trei judecători.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în motivele de recurs depuse la dosar că cei trei judecători de la fond care au dispus achitarea soţilor Năstase pentru unele dintre fapte au interpretat într-un mod „eronat” dovezile strânse pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

Potrivit procurorilor, probele administrate în cursul procesului penal duc la concluzia că Adrian Năstase se face vinovat de luare de mită.

„Este cert că Adrian Năstase, atât direct cât şi prin Daniela Năstase, a primit în mod repetat foloase necuvenite constând în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente”, au notat procurorii în documentul citat.

În opinia procurorilor anticorupţie, „simpla acceptare de efectuare ale unor servicii de achiziţie, depozitare şi importuri bunuri, urmată de preluarea acestor bunuri din depozitul REMAT aparţinând lui Sever Rocsin, în lipsa unor documente care să justifice transferul proprietăţilor, constituie un folos necuvenit acceptat”.

Procurorii mai arată că „simpla acceptare a efectuării unor lucrări de construcţii la imobilele ce îi aparţineau în lipsa unui contract şi fără să existe solicitarea facturării acestora, nici măcar la finalizarea lucrărilor şi fără existenţa efectuării vreunei plăţi constituie un folos necuvenit acceptat de Adrian Năstase”.

În opinia procurorilor, cei trei trei judecători din completul de la instanţa supremă care a judecat acest dosar au interpretat eronat o serie de probe aduse în acuzarea soţilor Năstase şi a Irinei Jianu.

Procurorii au precizat că raportul de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală – care nu a fost contestat de inculpaţi niciodată, privind cheltuielile efectuate de societatea băcăuană Vertcon pentru importurile din China – a concluzionat că societatea „a suportat valoarea importurilor”, incluzând taxe vamale şi contravaloarea serviciilor unor prestatori interni, iar transportul a fost achitat de parteneri externi.

„Susţinerea instanţei că, în speţă, cheltuielile legate de transportul extern ar fi fost introduse în cheltuielile efectuate de Vertcon este eronată având în vedere raportul de expertiză contabilă, precum şi declaraţiile martorilor la care chiar instanţa a făcut referire”, se mai arată în document.

În legătură cu acuzaţiile aduse soţilor Năstase privind lucrările de la imobilul din strada Christian Tell, procurorii susţin că toate probele arată că lucrările au început în 2011, când proprietara imobilului era Tamara Cernasor, iar lucrările au fost făcute de societatea din Bacău.

Procurorii au mai arătat că, după decesul Tamarei Cernasov, „suma de bani ce reprezintă contravaloarea imobilului nu se regăseşte în declaraţia de avere a lui Adrian Năstase, deşi celelalte bunuri lăsate moştenire de către aceasta se regăsesc în declaraţie”.

Totodată, procurorii au notat în documentul citat că martora Magdalena Jora a arătat în faţa anchetatorilor că în 2006 „inculpata Năstase Daniela i-a spus că va fi chemată la DNA şi i-a sugerat să declare că proprietatea din strada Christian Tell este a numitului Paul Opriş”.

Anchetatorii au precizat că ofiţerului SPP Marian Şopu a arătat că, într-o vizită a lui Adrian Năstase la imobilul din strada Christian Tell a fost găsit un pistol în podul casei, pe care l-a preluat fără a întocmi vreun act constatator. Din modul în care a procedat martorul Marian Şopu, „rezultă clar că proprietarea era a lui Adrian Năstase, or altfel martorul, conform atribuţiilor sale, trebuia să facă demersurile legale pentru a asigura securitatea fostului prim-ministru”, susţin procurorii DNA.

În motivele de recurs, procurorii DNA mai arată că „temeiul pentru care s-a dispus achitarea lui Adrian Năstase pentru fapta de luare de mită este în contradicţie cu motivarea soluţiei, instanţa, în considerentele hotărârii, apreciind că Adrian Năstase a primit foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu reprezentând contravaloarea importurilor unor bunuri din China”.

Referitor la sumele ridicate de Irina Paula Jianu din casieria firmei Vertcon, procurorii arată că, în motivarea soluţiei de achitare, instanţa face referire la lista obiectelor încărcate în avionul delegaţiei oficiale a lui Adrian Năstase în China. Bunurile au fost cumpărate de Irina Paula Jianu, „dar acest transport nu a făcut obiectul cercetărilor în cauză”, au precizat procurorii.

„Aşa cum se menţionează în rechizitoriu şi cum rezultă din probe, bunurile ce fac obiectul prezentei cauze au fost transportate în ţară pe cale maritimă, şi nu pe cale aeriană”, mai arată procurorii în documentul citat.

În rechizitoriul prin care se cere condamnarea lui Adrian Năstase în Dosarul Zambaccian este ataşată înregistrarea unei convorbiri telefonice care, potrivit procurorilor DNA, îl incriminează pe fostul premier.

Potrivit România TV, Adrian Năstase, care ar fi primit mită din partea fostului consul al României în China, Ioan Păun, pentru a-l menţine în funcţie, a spus într-o discuţie: „Iar eu… iar eu în perioada când el a avut nevoie de sprijin, el l-a avut! Şi când trebuia să fie consul în HONG KONG şi consul la SHANGHAI, şi m-am bătut împotriva tuturor ca să meargă acolo„.

Procurorii DNA l-au acuzat pe Adrian Năstase că ar fi primit mai multe bunuri din China pentru a-l menţine în funcţia de consul pe Ioan Păun, dar că l-ar fi şantajat pe acesta în momentul în care el a dat declaraţii la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Procurorii au făcut la acea vreme mai multe înregistrări, iar într-una dintre ele Adrian Năstase îi explică unei alte persoane faptul că a trebuit să treacă de mai multe impedimente pentru a-l numi pe Ioan Păun în funcţia din China.

Totodată, Ioan Păun susţine şi el că a făcut mai multe servicii pentru familia Năstase, iar în momentul în care ele au încetat, el a fost revocat din funcţie. În audierile care au avut loc în februarie 2012, Ioan Păun, fostul consul al României la Shanghai, declara în faţa judecătorilor: „Ca învinuit m-am apărat spunând doar adevărul şi anume că ceea ce am făcut avusese loc la cererea soţilor Adrian şi Daniela Năstase. În declaraţia aceea afirmam, şi menţin, că soţii Năstase mi-au cerut să îi ajut în procurorarea unor bunuri din China. (…) . Ameninţările le-a făcut şi le-am primit prin intermediul lui Octavian Creţu, un foarte bun prieten al meu la care şi locuiam. În China m-a sunat Creţu care a zis că a vorbit cu Adrian Năstase care i-a spus că în cazul în care îmi voi menţine declaraţii, el ava face public faptul că sunt ofiţer sub acoperire„.

Fragment din interceptarea care îl incriminează pe Adrian Năstase

DNA cere celor cinci judecători casarea deciziei din 30 martie 2012 privind achitarea lui Adrian Năstase şi a Danielei Năstase şi condamnarea acestora pentru luare de mită. Procurorii susţin că acuzaţiile sunt pe deplin probate şi că, în raport de funcţiile şi calităţile deţinute, a modului în care cei trei au săvârşit faptele, a impactului faptelor în mediul social, precum şi a pericolului social concret, aceştia trebuie condamnaţi.

Totodată, DNA a precizat că Adrian Năstase şi Irina Paula Jianu au mai fost condamnaţi la pedepse cu executare, tot pentru fapte de corupţie.

În dosarul „Zambaccian”, Adrian Năstase a fost condamnat în 30 martie 2012 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu pentru fapte de corupţie. Procurorii DNA au susţinut că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de prim-ministru – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.