VICTOR CIUTACU: Astăzi ne aflăm în cabinetul doctorului Sorin Oprescu pe care îl si salut şi îi mulţumesc că ne-a deschis din nou uşa.
Sorin OPRESCU: Cu mare drag ştiti ca veniti la prieteni, nu la dusmani.
VICTOR CIUTACU: Tocmai în ideea asta am decis sa facem o discutie deschisa. Aş începe cu locul în care ne aflăm, cabinetul dvs de doctor, şef de secţie la Spitalul Universitar, unde v-ati intors mai mult de nevoie decat de voie. Cum a fost revenirea la baza?
Sorin OPRESCU: Nu a fost un lucru obisnuit pentru ca presupusa fapta nu a avut loc în cadrul desfălurării profesionale si atunci nu am avut oprelisti in privinta asta si am putut dupa ce am terminat perioada de masterat la batranete, adica la „beciul domnesc” si in arest la domiciliu, am revenit in activitatea profesionala pe care o fac de 42 de ani.
VICTOR CIUTACU: Ultima data, prin natura ocupatiei administrative va cam rupseseiti de spital
Sorin OPRESCU : nu, pentru ca tineam legatura prin intermediul activitatii de profesorat. Am avut timp pentru ca tineam 15 doctorate, cu greu, dar ma refer la timpul pe care puteai sa il acorzi, de multe ori nu ma simteam bine sa ma feresc de a veni la spital sa pot sa discut cu baietii astia mai tineri care erau in proces de invatamant pt ca ar fi zis mass media ca ia uite, zace si asta pe la spital in loc sa stea la primarie.
VICTOR CIUTACU: Au circulat o gramada de legende despre noaptea fatidica de duminica spre luni. E adevarat ca au venit sa va caute inclusiv in cotetul cainelui?
SORIN OPRESCU: nu, bine au fost…s-au uitat si sub cotet. Eu eram cum va spuneam la masterat si ma uitam la Tv si il auzeam pe rapostaul Vadim, Dumnezeu sa-l ierte, il auzeam domne, va spun eu, m-au informat generalii mei, i-au gasit sub cusca cainelui.
VICTOR CIUTACU: Iar afla Vadim de la generali?
SORIN OPRESCU: Avea in jurul dansului…dar nu..alea erau legende care aparusera la momentul ala. In schimb mi-au scos parchetul.
VICTOR CIUTACU: V-au scos parchetul?
Sorin OPRESCU: Oo..sigur, dar m-au intrebat
VICTOR: Si daca dvs spuneati nu, ce faceau?
Sorin OPRESCU: Tot il scoteau, dar nu conteaza. Am spus da, sigur ca da numai ca va rog sa-l puneti la loc, nu ma lasati asa cu parchetul in mijlocul casei. Si au spus..aaa..e ca si rezolvat, il punem la loc. Ce dracu sa pui la loc? Dar zic, acum v-ati linistit? DA sigur nu e nicio problema.. Nu stiu domne..uita-te tu daca pe mine nu ma crezi. Sunt momente despre care nu vreau să-mi aduc aminte.
VICTOR CIUTACU: Au fost doua imagini care pe mine m-au marcat dincolo de relatia noastra de ani de zile, unul imaginea minunata si idilica cu dna Kovesi la nunta cu Berbeceanu in timp ce primea informari despre arestarea dvs.
Sorin OPRESCU: Da, pai fusese cu o saptamana inainte. Acum stiti, e proverbul ala romanesc, ce stie satul nu stie barbatul. Nici eu nu stiam , dar cu o saptamana inainte mi-au confirmat conducatorii de la „beciul domnesc”. Domne, de acum o saptamana e pregatit aici.
VICTOR CIUTACU: VA pregatisera ca in reclama, un loc in celula?
Sorin OPRESCU : DA! L-am gasit acolo sub o patura pe Munaf, care isi dormea somul linistit. Am fost amandoi colegi de postuniversitara, primul gest a fost ca a trebuit sa il imbrac ca era in pantaloni scurti si bluzita. Si l-am intrebat : Tu ce cauti aici? Zice..nu stiu, ca au venit si m-au luat de acolo, m-au suit intr-un avion si m-au adus incoace. Bine ma..asta a fost tot.
Sorin OPRESCU: Da, au fost momente ciudate, acum apropo de zvonuri, de din astia care toata ziua nu au ce face, cu ani de zile in urma, si dovada a venit cand am intrebat si mi s-a spus ca din 6 in 6 luni de zile eram ascultat pe siguranta nationala. Dar stau si ma intreb de ce, daca nu s-a putut demonstra nimic. Totusi aveam in spatele meu 7 ani de zile, sa nu va inchipuiti ca imi facea placere sa stau de vorba pe tel ca nici nu aveam timp. Domne, dar daca nu ai avut de ce sa te legi, de unde s-a declansat asta? De unde dupa un an de zile de stat pe scaun la primaria generala si muncit cu aia si batut campii si orasul, de ce in fiecare saptamana, nu va exagerez cu nimic, apareau din astia care incepeau. Maine va aresteaza pe dvs, poimaine pe fiul dvs si asa mai departe.
VICTOR CIUTACU: Pai si poti sa ai viata in ritmul asta?
SORIN OPRESCU: Uite ca am avut si uite ca am facut, ca imi aduc aminte de asertiunile de dinainte sa devin primar. Nu o sa faca nimic asta ca nu se intelege politic cu consiliul, si totusi au fost momente in care nu imi venea sa cred, era PD impreuna cu PSD si aia pe care ii stiam de 17 ani, stateam cot la cot cu ei, votau proiecte impotriva Bucurestiului, era si Negoita care calca pe urmele lu primarul CARE este. Domne, erau proiecte pt Bucuresti. Sigur, daca ai persuasiunea si norocul necesare le pui in practica. Uite ca le-am facut, uite ca sunt fericit.
VICTOR CIUTACU: Sunteti fericit acum domnule Oprescu?
OPRESCU: Nu exista om fericit, ci om care are clipe de fericire chiar daca din pacate foarte putine.
VICTOR CIUTACU : Daca iesim acum pe strada, ne intalnim cu lumea, va recunosc ca Oprescu doctorul sau primarul?
Sorin OPRESCU: Si, si. In ultimul timp au revenit bolnavii si o data aparut aici, iar pe strada, sincer, cu mana pe suflet, nu am avut niciun fel de problema. Ma trezesc ca ma opresc. Dl doctor ati operat-o pe mama acum 40 de ani. Oamenii m-au privit intotdeauna cu simpatie si eu le multumesc si in acelasi timp au inceput sa imi transmita increderea. Si chestia asta mi-a facut bine mental pentru ca nesimtindu-ma vinovat, fiind in situatia in care eram, intelegeam ca trebuie sa tac, trebuie sa astept hotarari. Nu am incetat niciodata sa cotinui sa incerc sa imi dovedesc nevinovatia.
Sorin OPRESCU: Eu am intalnit o serie intreaga de avocati. Imi aduc aminte de unul care nu stiu nici acum daca glumea sau i se urcase la cap. Sa dovedeasca ei ca esti vinovat!
VICTOR Ciutacu : Pai asa scrie la carte.
Sorin OPRESCU : Da, dar asta se intampla in tarile de larga inspiratie demonstrata, nu la noi, suntem mai damboviteni, noi am inteles ca ala este vinovat, si acum stau si ma uit cum unii patineaza din colt in colt ca nu pot sa justifice arestarea ca se ceruse PRIMARUL CU CATUSE PE MANA, sa-i invatam minte pe toti.
VICTOR Ciutacu: Sa nu cumva sa continue, nu?
Sorin OPRESCU : Sigur, eu cred ca lucrurile vor continua mulţi ani de zile până cand sper ca ne vom trezi la realitate, uite ca in felul asta am avut senzatia ca se deruleaza un program, de distrugere a ce inseamna parte de elite, de oameni care nu au tinut intotdeauna cu sistemul, nu zic poporul ca nu sunt in situatia voastra.
VICTOR Ciutacu : A fost un lung sir de doctori, marea majoritate nume rezonante ale medicinei, floarea medicinei, care parca la un semn sau pe un program au fost executate scurt si fara sa clipeasca : DVS, Dr. Burnei, Dr. Burcea, Monica Pop, pe care nu au reusit sa o ingroape.
VICTOR Ciutacu: Colcăia coruptia la varful sanatatii si a spitalelor din România. Statul ala ce a pazit de v-a gasit pe toti asa, la navod?
Sorin OPRESCU : Pai este povestea acarului Paun, intotdeauna responsabilii, fie ca erau manageri sau profesori, sefi de sectie, erau rapsunzatori pentru toate lipsurile care li se petreceau romanilor.