Schengen este „un subiect tehnic la bază, care a devenit unul politic”. „Un subiect de politică internă în România, pentru că e un subiect de conflict între oamenii politici, care toţi vor să reuşească intrarea în Schengen, e deja poveste veche, şi, în al doilea rând, e un subiect de politică în diferite ţări europene”, a declarat Philippe Gustin, reamintind că nu există nicio legătură între Schengen şi chestiunea imigraţiei şi a romilor.
„România nu e în Schengen şi romii sunt peste tot în Europa, iar Marea Britanie nu e în Schengen şi are romi. E simplu, legătura dintre Schengen şi migraţie e o legătură falsă”, a punctat Gustin, potrivit Mediafax.
Ambasadorul francez consideră că anul acesta lucrurile pot evolua, întrucât nu va mai exista un context electoral.
„Sunt etape, mai întâi în primăvară, apoi la începutul verii şi vom vedea la acel moment, şi, pentru că nu vom mai fi în contextul unor alegeri politice, lucrurile pot evolua”, a spus Philippe Gustin.
Diplomatul a subliniat că Schengen a devenit „un cartof fierbinte” de care încearcă toţi să scape. „Azi e vina Olandei, mâine va fi vina Germaniei, apoi a Franţei. Niciodată nu a existat un consens. Ori un răspuns pozitiv pe Schengen va veni în momentul unui consens, când toate ţările vor fi de acord. Trebuie găsit acest consens, şi cooperăm cu România, cu alte ţări pentru a ajunge la el cât mai curând posibil”, a declarat Gustin.
Referitor la legătura dintre Schengen şi MCV, ambasadorul Franţei susţine că România nu se poate opune statelor care leagă cele două dosare.
„Nu e nicio relaţie juridică între MCV şi Schengen, dar statul de drept, corupţia sunt elemente care influenţează decizia anumitor ţări. Nu puteţi spune, spre exemplu, referitor la Schengen, se ridică controlul la graniţă – asta nu înseamnă că nu va mai exista control la vamă – şi dacă aceste controale nu sunt făcute într-o mod corect, dacă cu 100 de euro se pot ascunde lucruri, e îngrijorător pentru securitatea spaţiului Schengen. Nu există legătură juridică, e adevărat, dar nu puteţi împiedica ţările care decid asta, să spună: ‘dacă această ţară nu a îndeplinit toate criteriile statului de drept cuprinse în MCV, îmi fac griji pentru mâine’. E un lucru normal şi nu priveşte doar România. Priveşte şi celelalte ţări, şi priveşte, vorbind despre cei care se opun, şi ţările care îşi pun astfel de întrebări după lectura raportului MCV”, a precizat Philippe Gustin.
În ceea ce priveşte MCV, ambasadorul spune că raportul din 22 ianuarie arată că sunt elemente „care merg pe calea cea bună”.