Învăţătorii critică intenţia de a reduce orele de Limba română şi Matematică în învăţământul primar

„De la început ţinem să îi mulţumim domnului ministru Remus Pricopie pentru că toate deciziile luate până acum în această calitate au fost cele corecte, fiind bine fundamentate. A infirmat totdeauna prin hotărârile finale luate rezervele exprimate în zilele premergătoare luării deciziei de voci mai mult sau mai puţin avizate. Suntem siguri că şi în ceea ce priveşte planul cadru va da o soluţie bine cumpănită. Asociaţia noastră listează acum doar câteva elemente care pot fi semnale că proiectul de plan cadru trebuie reanalizat. În propunerea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei orele alocate limbii române scad şi cu până la 46 la sută, adică de la nouă ore la cinci ore, iar cele alocate matematicii scad cu până la 40 la sută, respectiv de la cinci ore la trei ore. Este o măsură care vine în contradicţie cu rezultatele modeste şi de până acum la nivel naţional în aceste domenii semnalate constant de testele PISA. Scăzând numărul de ore ar spori stăpânirea limbii române şi a matematicii?”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor (AGIRo).

Potrivit asociaţiei, proiectele de programe şcolare lansate în discuţie în primăvara lui 2012, tot de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, arătau că se doreşte abordarea mai multor conţinuturi decât înainte, cum ar fi, de exemplu, „înmulţirea şi împărţirea în clasa a II-a în loc de clasa a III-a”.

„Propunerea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei jigneşte logica: scade drastic numărul de ore la română şi matematică şi introduce în acelaşi timp mai multe conţinuturi decât până acum. AGIRo a semnalat acest lucru şi în primăvara şi vara lui 2012”, a precizat sursa citată.

Pe de altă parte, reprezentanţii Asociaţiei Generale a Învăţătorilor susţin că este nevoie de un număr mai mare de săli de sport.

„Ar trebui construite câte 2-3 săli de sport în plus pentru fiecare şcoală, pentru ca în multele zile ploioase sau reci lecţiile de educaţie fizică şi mişcare să nu se desfăşoare în sala de clasă, ridicând un praf care pune în pericol sănătatea copiilor. În mod realist acest lucru se poate face doar în mulţi ani, şi nu din pix din birourile Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei”, a spus preşedintele ADIRo,Viorel Dolha, citat în comunicat.

Dohla este convins că planurile cadru şi programele trebuie schimbate, dar aceasta numai după o cercetare realistă.

„Nu spunem că planul cadru şi programele şcolare nu trebuie ameliorate sau chiar schimbate din temelii. Credem în cercetarea ştiinţifică în domeniul ştiinţelor educaţiei. Facem doar constatări pe marginea a ceea ce a pus pe hârtie Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei coroborând planul cadru cu proiectele de programe şcolare şi cu baza materială existentă. Nu se prea armonizează. Nu avem siguranţa că impactul nu va fi unul jalnic. Ar trebui să vedem la pachet plan cadru şi programe şcolare şi eşalonarea în timp a aplicării sporirii numărului de ore la discipline care au nevoie de săli speciale”, a precizat preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România.

Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică proiectul Planului cadru pentru învăţământul primar prin care propune creşterea numărului de ore prevăzut pentru activităţile care urmăresc stimularea dezvoltării fizice armonioase a elevilor, respectiv educaţie fizică şi muzică.

Planul-cadru de învăţământ este un document de politică educaţională care cuprinde discipline obligatorii (trunchiul comun) şi opţionale (curriculum la decizia şcolii), precum şi numărul de ore alocate acestora pe săptămână.

Potrivit Ministerului Educaţiei, Planul-cadru pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Arte, Sănătate şi motricitate, Tehnologii, Consiliere şi orientare.

„Planul-cadru propus asigură continuitatea concepţiei privind învăţământul primar, valorificând disciplinele abordate integrat în primii trei ani de studiu, şi anume: Matematică şi explorarea mediului, care cumulează numărul de ore alocat pentru disciplinele Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Arte vizuale şi lucru manual, care cumulează numărul de ore alocat pentru disciplinele Arte vizuale şi Educaţie tehnologică şi Muzică şi mişcare”, se arată în proiect.

O noutate a proiectului de Plan-cadru pentru învăţământul primar este numărul de ore prevăzut pentru activităţile care urmăresc stimularea dezvoltării fizice armonioase.

Iniţiatorii proiectului precizează că, la nivel european, se constată acordarea unei atenţii sporite educaţiei fizice, prin alocarea unui număr mare de ore în ţări precum Franţa, Luxemburg, Ungaria, Germania, Slovenia, Austria, Liechtenstein şi Croaţia, respectiv cel puţin trei ore pe saptamână.

„Creşterea numărului de ore de educaţie fizică reflectă importanţa care trebuie acordată sănătăţii şi dezvoltării fizice armonioase a tinerei generaţii, tot mai preocupată de tehnologia digitală, în detrimentul sportului şi mişcării în aer liber. Această importanţă este subliniată şi de Legea Educaţiei Naţionale, în special pentru segmentul de educaţie timpurie şi pentru clasa pregătitoare”, se mai precizează în document.

Pentru ciclul primar, orele destinate stimulării motricităţii sunt repartizate astfel: două ore la disciplina „Educaţie fizică” şi alte două ore la disciplina „Muzică şi mişcare” pentru elevii din clasele pregătitoare, întâi şi a II-a şi două ore la disciplina „Educaţie fizică” şi o oră la disciplina „Joc şi mişcare”, pentru elevii claselor a III-a şi a IV-a.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, construcţia Planului cadru pentru învăţământul primar are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în articolul 68 din Legea educaţiei.

Astfel, pentru disciplina „Limbă şi comunicare” sunt prevăzute cinci ore pentru clasa pregătitoare, câte şase ore la clasele întâi, a II-a şi a IV-a şi şapte ore la clasa a III-a.

Disciplinei „Matematică şi ştiinţe ale naturii” îi sunt alocate câte patru ore pentru clasele pregătitoare, întâi şi a II-a şi câte cinci ore pentru clasele a III-a şi a IV-a.

La clasele pregătitoare, întâi şi a II-a se studiază integrat disciplina „Matematică şi exploatarea mediului”, având o singură programă de studiu care cumulează numărul de ore alocat pentru disciplinele Matematică şi Ştiinţe ale naturii.

Pentru aria curriculară Om şi societate sunt prevăzute câte două ore pe săptămână de la clasa pregătitoare până în clasa a III-a şi patru ore pe săptămână pentru clasa a IV-a, când sunt introduse Istoria şi Geografia.

Pentru aria curriculară Arte sunt propuse câte trei ore la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, şi câte două ore pentru clasele a III-a şi a IV-a.

Astfel, la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a se studiază integrat disciplina Arte vizuale şi lucru manual, având o singură programă de studiu care cumulează numărul de ore alocat pentru disciplinele Arte vizuale şi Educaţie tehnologică.

La clasele pregătitoare, întâi şi a II-a se studiază integrat disciplina Muzică şi mişcare, iar la clasele a III-a şi a IV-a se studiază disciplina Educaţie muzicală.

Pentru Sănătate şi motricitate sunt prevăzute câte două ore la clasele pregătitoare, întâi şi a II-a şi câte trei ore la clasele a III-a şi a IV-a, iar Educaţia tehnologică va fi studiată o dată pe săptămână în toţi cei cinci ani de studiu.

De asemenea, la clasele pregătitoare, întâi şi a II-a este prevăzută şi câte o oră pe săptămână pentru Consiliere şi orientare.

Iniţiatorii proiectului precizează că o altă noutate a acestui proiect de Plan-cadru pentru învăţământul primar o constituie absenţa plajei orare pentru disciplinele din trunchiul comun, în scopul asigurării echităţii şi a unităţii de formă a planului-cadru.

Numărul total de ore din trunchi comun (disciplinele obligatorii) este, potrivit proiectului, de 18 la clasa pregătitoare, 19 la clasele I şi a II-a, 20 la clasa a III-a şi 21 la clasa a IV-a.

Numărul maxim de ore pe săptămână a fost stabilit la 20 pentru clasa pregătitoare, 21 pentru clasa I şi a II-a, 22 pentru clasa a III-a şi 23 pentru clasa a IV-a.