Investitorii străini, interesaţi de clădirile cu risc seismic din Bucureşti

„Astfel, investitorii au creat o listă ‘neoficială’ de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi. Ei cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază”, arată un studiu realizat de cele două companii.

Potrivit news.ro, de cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, cu un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an.

„Personal, consider o reală oportunitate investiţia ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn opt-zece ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de trei ori”, a declarat Daciana Petrov, proprietarul Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile „cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.

Alte articole

PPC, fostul ENEL România, face o schimbare care va afecta milioane de români. Ce trebuie să facă de acum înainte clienții care au nelămuriri

Ninge și în martie în București. Meteorologii Accuweather au actualizat prognoza

„Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit ‘ȋn stradă’, după ce au făcut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte”, mai arată comunicatul.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze ȋn piaţă (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bulevardul Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

„Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma „clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, director general Wizmo.ro.

Conform celor mai recente date, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.