Judecătoria Găeşti arată în motivarea deciziei prin care a hotărât menţinerea în închisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în Dosarul „mită la PSD”, că acesta îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.
„Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate„, se arată în motivarea judecătorilor.
Pedeapsa lui Ioan Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile.
El a executat, efectiv, 139 de zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiţionată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti, şi i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activităţilor lucrative prestate si a lucrărilor ştiinţifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrări ştiinţifice si 16 zile, în baza muncii prestate la penitenciarele Bucureşti Jilava si Găeşti), totalul zilelor executate fiind de 305 (139+166 zile).
„Executarea fracţiunii de pedeapsă nu atrage însă, automat, liberarea condiţionată a deţinutului, fiind necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.59 Cod penal (1969), liberarea condiţionată fiind o facultate, lăsată la aprecierea instanţei de judecată„, notează judecătorul.
Referitor la cea de a doua condiţie, „să dea dovezi că s-a îndreptat şi că se poate integra în societate„, magistratul apreciază că „timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanţei că scopul preventiv şi educativ al pedepsei aplicate a fost atins„.
„Pentru ca scopul pedepsei (prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni) să fie îndeplinit, pedeapsa trebuie sa fie adecvată acestui scop, atât în momentul în care limitele sale sunt legiferate pentru fiecare infracţiune în parte, cât şi în momentul individualizării judiciare şi în momentul executării. Faza de executare a pedepsei este cea în care se pune accent deosebit pe prevenţia specială (reeducarea condamnatului), în celelalte doua faze, cea a individualizării legislative şi a individualizării judiciare, punându-se accent cu precădere pe prevenţia generală”, mai arată instanţa în motivare.
Citeşte şi MOTIVARE „Mită la PSD”. Ioan Niculae şi Bunea Stancu, trimişi la psiholog pentru „ÎNDREPTARE”
În final judecătorul arată că, „faţă de durata pedepsei, 2 ani si 6 luni, perioada efectiv executată este mult prea mică, în raport de perioada considerată ca si executată, nefiind oportun, la acest moment să se dispună liberarea condiţionată„.
„Nu trebuie pierdut din vedere faptul că pedeapsa are si caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioada de timp, ce variază în funcţie de criteriile de individualizare a pedepsei. Astfel, se apreciază că scopul pedepsei nu a fost atins, aceasta urmărind prevenirea săvârşirii altor fapte de către condamnat sau de alte persoane, prin funcţiile ei de intimidare si exemplaritate, atât de necesare in vederea ocrotirii valorilor sociale pe care legea penală le protejează„, conchide instanţa.
Judecătoria Găeşti a respins cererea omului de afaceri pe 31 august. Decizia instanţei poate fi contestată la Tribunalul Dâmboviţa.