Instanța Supremă a judecat vineri contestația DNA, dar și a celor cinci inculpați — Remus Truică, Dan Andronic, avocatul Robert Roșu, Marius Marcovici și Lucian Mateescu, împotriva măsurilor preventive dispuse de instanța inferioară, însă a decis să amâne pronunțarea pentru luni.
De asemenea, tot pentru luni, ÎCCJ a amânat pronunțarea privind contestația DNA la decizia instanței din Brașov de a-l plasa în arest la domiciliu pe prințul Paul.
La sosire la Instanța Supremă, prințul Paul a declarat că are încredere în justiția din România, iar Remus Truică a spus că are emoții în legătură cu o eventuală decizie de arestare preventivă.
În acest dosar, mai sunt implicați și avocatul Robert Roșu, Marius Marcovici și Lucian Mateescu.
ÎCCJ judecă, într-un proces separat, contestația DNA la decizia instanței din Brașov de a-l plasa în arest la domiciliu pe prințul Paul.
Pe 11 decembrie, Curtea de Apel Brașov a respins cererea DNA de arestare preventivă a inculpaților din acest dosar, judecătorii stabilind ca Remus Truică și Robert Roșu să stea în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Marius Marcovici și Lucian Mateescu să fie cercetați sub control judiciar.
Ulterior, pe 12 decembrie, Curtea de Apel Brașov a respins și cererea DNA de arestare preventivă a prințului Paul, acesta primind și el arest la domiciliu.
Potrivit DNA, Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare de bani, dare de mită și complicitate la abuz în serviciu, iar Dan Andronic — de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.
De asemenea, prințul Paul a fost pus sub acuzare pentru cumpărare de influență, spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii susțin că, începând cu noiembrie 2006, Remus Truică, avocatul Robert Roșu și alte persoane au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prințul Paul. Ulterior, la acest grup au aderat Dan Andronic, Marius Marcovici și Lucian Mateescu.
Astfel, prințul Paul i-a promis lui Remus Truică și asociaților săi o cotă importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau asupra judecătorilor.
Pe 1 noiembrie 2006, a fost încheiat un contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, între prințul Paul și SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică.
„În concret, acest contract redactat de Robert Roșu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente și viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate și identificate în contract (între care și ‘Fermă Băneasa’ cu un teren în suprafață de 28,63 ha). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiții o sumă de bani și să asigure sprijin și asistență în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/ contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienței ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înțelegeri (‘înțelegerea’ din data de 13.04.2011 și actul adițional la aceasta)”, susțin procurorii.
Potrivit DNA, în 2008, urmare a unei notificări formulate de prințul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, urmărind obținerea de foloase necuvenite, acesta, împreună cu Roșu și Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de administrație să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispozițiilor legale.
Anchetatorii mai arată că prințul Paul cunoștea că documentația este incompletă, că nu sunt îndeplinite condițiile legii pentru retrocedarea terenului, a participat la discuțiile din ședința CA al institutului și a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenței sale, dar și a unor pretenții de daune în cazul respingerii cererii).
Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, CA al institutului a dispus nelegal restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar, în aceeași zi, a fost încheiat și protocolul de predare — preluare a terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat.
„Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoțită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moștenitor îndreptățit sau incidența Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de aproximativ 136 milioane euro (echivalent a aproape 500,4 milioane lei). Această sumă reprezintă totodată folos necuvenit pentru Paul Philipe al României, Remus Truică și asociații acestuia în grupul infracțional”, mai spun procurorii.