Ioana Petrescu: Reducerea CAS este o măsură curajoasă, la fel ca introducerea cotei unice

Oficialul MFP a subliniat că analiza efectelor reducerii CAS după anul 2000 arată că pe termen mediu apar efecte pozitive – diminuarea persoanelor angajate la negru şi a evaziunii fiscale pe piaţa muncii, investiţii suplimentare cu efect de multiplicare în economie, creşterea ratei de ocupare, îmbunătăţirea competitivităţii externe prin costul unitar la muncă, atragerea de investiţii străine directe.

Deşi CAS s-a redus cu 8 puncte procentuale în patru ani, în perioada 2005-2008, nivelul încasărilor bugetare s-a menţinut relativ constant, la 9,5-9,6% din PIB, ceea ce arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare şi o creştere a conformării voluntare, a spus Ioana Petrescu.

Pe de altă parte, când CAS a crescut cu 3 puncte procentuale, în 2009-2010, încasările la buget s-au redus cu 3%.

Ministrul Finanţelor a menţionat că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale poate duce la o creştere a PIB de 0,1-0,2%, ceea ce poate duce la crearea a 70.000 noi locuri de muncă. Analizele MFP arată că sumele suplimentare care rămân la angajatori pot duce la recuperarea la buget a unei sume de 1,2-1,3 miliarde lei din TVA şi prin efect de multiplicare dacă se fac investiţii noi cu 50% din aceste sume, respectiv 1,3 miliarde lei dacă se fac anagjari noi. Mai mult, reducerea evaziunii fiscale, generată de astfel de măsuri, ar aduce 4,75 miliarde lei la buget în cazul unei diminuări de 25%.

Alte articole

Ministrul Finanţelor Publice: ”Nu s-a pus această problemă, a creşterii impozitelor şi taxelor”. Ce spune de cota unică şi impozitul progresiv

Ciolacu, despre impozitarea progresivă: Ne-au cerut-o toţi, şi Banca Mondială şi toate organismele financiare. Cât despre majorarea TVA, poate dl IOhannis, dacă ajunge premier, are un plan

Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 9 miliarde lei la 19 miliarde lei, într-un context în care CAS a crescut, ceea ce în opinia ministrului Finanţelor arată că nivelul CAS a trecut de pragul la care agenţii economici acceptă plata acestor contribuţii şi se plasează în defavoarea încasărilor bugetare.

Referindu-se la criticile conform cărora reducerea CAS va accentua deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat /BASS/, Ioana Petrescu a afirmat că deficitul de venituri la BASS nu este o problema nouă şi există din 2008, problema de baza fiind dezechilibrarea raportului dintre numărul pensionarilor şi numărul persoanelor care lucrează.

Există studii, a avertizat oficialul MFP, care arată că, dacă nu se face nimic în acest sens, acest deficit se va dublă în termeni nominali până în anul 2020.

‘Ceea ce facem acum este să luăm astfel de măsuri pentru a încuraja angajările’, a spus Ioana Petrescu.

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale reprezintă practic o diminuare cu 20% a cotei pentru angajator şi este cea mai mare reducere de CAS la angajator din ultimii 14 ani.

‘Reducerea CAS este necesară şi binevenită şi avea efecte pozitive asupra a milioane de angajaţi şi a peste 600.000 de firme. Beneficiile cu siguranţă vor veni pe termen mediu şi lung. În urmă cu 10 ani există o dezbatere referitoare la cota unică, în cadrul căreia s-a discutat de o gaură neagră pentru buget, s-a discutat de efectele negative pe care le va avea acea reducere a fiscalităţii. După cum cu toţii ştim, reducerea cotei de impozitare şi cota unică la impozitul pe venit şi pe profit a fost o măsură benefică. Va asigur că aproape orice investitor cu care mă întâlnesc menţionează cota unică de 16% că fiind unul din motivele principale pentru care a venit în România’, a spus Ioana Petrescu.

În anii 1990, CAS a variat de la 15% la 60%, iar ponderea CAS în total venituri bugetare a depăşit pragul de 30%. Ratele ridicate de CAS au dis la o evaziune fiscală ridicată şi colectări mici la buget. După anul 2000 a început o relaxare pe acest plan, iar CAS a ajuns de la 57% la 44,35% în prezent. La angajator, rata de CAS s-a redus de la 40,3% la 27,85% în prezent.