Iohannis a promulgat Ordonanţa care stabileşte durata maximă a arestului la domiciliu la 180 de zile

Guvernul a decis prin Ordonanţă de Urgenţă, că măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale poate fi luată pentru cel mult 30 de zile şi prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăşi 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depăşeşte 5 ani în total.

Prin Ordonanţa de Urgenţă au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Legislaţia a fost pusă astfel în acord cu decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedură penală.

Actul normativ adoptat de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă, în limite şi coordonate constituţionale. Prin modificările decise marţi a fost reglementată durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Citeşte şi:  OUG: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi de maximum 180 de zile.

Alte articole

Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

Surpriză de proporții în noul guvern! Funcția importantă care dispare din noul executiv

Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile şi prelungit numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin cinci zile înainte de expirarea duratei acesteia, potrivit modificărilor aprobate de Guvern.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

„Modificarea legislativă este necesară în regim de urgenţă şi cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcţiona instituţia arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă. O intervenţie legislativă rapidă, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a mai arătat Guvernul.

Măsura arestului la domiciliu în faza de judecată se va dispune pe o durată de maximum 30 de zile, arestul putând fi dispus din nou, dar astfel încât durată totală a arestului la domiciliu să fie jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile judecate, dar nu mai mult de 5 ani.

Măsura arestului la domiciliu în faza de judecată se va dispune pe o durată de maximum 30 de zile, arestul putând fi dispus din nou, dar astfel încât durată totală a arestului la domiciliu să fie jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile judecate, dar nu mai mult de 5 ani.