Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat vineri că renunţă să ia parte la alegerile pentru Parlamentul European prevăzute să aibă loc începutul lui iunie, denunţând ceea ce a calificat ca „atacuri personale”, relatează AFP şi Reuters.
Responsabilul belgian în vârstă de 48 de ani, care prezidează de patru ani reuniunile şefilor de stat şi de guvern ale celor 27 state membre ale Uniunii Europene, şi-a făcut cunoscută acum trei săptămâni intenţia de a se retrage prematur din funcţie pentru a se consacra campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie. El urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie.
EXCLUSIV Traian Băsescu aruncă în aer scenariul desemnării lui Iohannis preşedinte al Consiliului European: „Este un bluf, o făcătură! Întrebaţi actorii politici cui foloseşte”
Michel a spus atunci că intenţionează să-şi exercite „funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie”.
Într-un mesaj lung postat vineri pe Facebook, preşedintele Consiliului European deplânge faptul că „atacurile personale tind să prevaleze în defavoarea argumentelor factuale” şi asigură că, deşi nu va candida la alegerile europene, intenţionează să-şi ducă „la bun sfârşit cu determinare actualele responsabilităţi”.
Anunţul candidaturii sale, la începutul lui ianuarie, a perturbat calendarul european şi a stârnit critici virulente, eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (Renew Europe, centrişti şi liberali) făcând chiar aluzie la un „căpitan care îşi părăseşte nava în mijlocul furtunii”.
„Voi fi mereu un susţinător fervent al unei Europe democratice, puternice, unite şi stăpâne pe propriul său destin”, conchide Michel în mesajul de vineri de pe Facebook.
Președintele Klaus Iohannis a fost vehiculat intens în ultimele săptămâni ca posibil succesor al lui Charles Michel la șefia Consiliului European..
Iohannis, faţă în faţă cu istoria. Şeful statului ar putea pleca de la Cotroceni înainte de alegeri, pentru a prelua preşedinţia Consiliului European
Potrivit Bloomberg, Iohannis se afla pe o listă restrânsă de foști lideri UE, printre care Mario Draghi, fostul premier al Italiei și Xavier Bettel, fostul premier din Luxemburg, ale căror nume au fost vehiculate ca posibili candidați pentru această funcție, care este una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană.
Decizia surprinzătoare a lui Michel de a candida la alegerile europarlamentare din iunie, care ar fi însemnat părăsirea postului cu câteva luni înainte de încheierea mandatului, a provocat reacţii furioase din partea oficialilor UE, a diplomaţilor europeni şi a Parlamentului, scrie POLITICO.
Oficialii au perceput anunţul său surpriză ca pe un semnal că acesta acordă mai multă importanţă viitorului său politic decât rolului său actual de şef al Consiliului European. De asemenea, gestul lui Michel a sporit presiunea asupra liderilor europeni pentru a găsi un compromis în ceea ce priveşte funcţiile de conducere ale UE.
În cazul în care ar fi fost ales membru al Parlamentului European – ceea ce era foarte probabil – Michel ar fi trebuit să preia funcţia la jumătatea lunii iulie, ceea ce ar fi deschis posibilitatea ca premierul eurosceptic al Ungariei, Viktor Orbán, să prezideze temporar reuniunile liderilor UE, pentru că Budapesta va prelua de la 1 iulie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. (Presa şi clasa politiă din România a vehiculat la un moment dat ideea că preşedintele Klaus Iohannis şi-ar putea încheia mandatul mai devreme şi ar putea prelua interimar această funcţie – n.r.).
Georges-Louis Bouchez, liderul partidului politic belgian din care provine Michel, Mouvement Réformateur (Mişcarea Reformatoare), a declarat pe reţelele sociale că, deşi este o „adevărată dezamăgire” faptul că Michel nu mai figurează pe lista electorală a partidului pentru alegerile europene, acţiunile sale „trebuie să impună cel mai mare respect”.
Alţii au fost mai puţin amabili, mai scrie POLITICO. Europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a declarat pe X că, deşi mişcarea lui Michel „îi salvează pe liderii guvernului de câteva dureri de cap”, aceasta „face prea puţin pentru a îmbunătăţi credibilitatea Consiliului UE. Dacă este ceva, îi expune slăbiciunea”, a comentat ea.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, şefa comisiei de apărare din Bundestag şi candidatul principal al FDP (partidul liberal german) în alegerile europene, a declarat pe reţelele soiciale că aceasta este „o altă răsucire ce provoacă confuzie”, adăugând: „Rolul său nu este autopromovarea, ci mai degrabă reprezentarea statelor membre şi coordonarea. El nu face nimic din toate acestea. Este timpul pentru un nou preşedinte al Consiliului UE, demn”.