„Suntem din nou la finalul unui an şcolar, s-au încheiat Evaluarea Naţională şi examenul de Bacalaureat. M-a întrebat cineva dacă sunt mulţumit de rezultate şi cum le evaluez, cum le apreciez. Evaluarea mea ar suna astfel: absenteism mare, note mici, promovabilitate redusă, şanse şi mai reduse pentru mulţi dintre tinerii noştri să realizeze ce îşi doresc în viaţă. Probabil cu toţii suntem nemulţumiţi — elevi, profesori, autorităţi, părinţi — iar concluziile pe care le tragem sunt cam aceleaşi în fiecare an. Dar asta în sine nu rezolvă nimic. Lucrurile se pot schimba doar prin viziune şi prin acţiune”, a spus Iohannis la întâlnirea de lucru privind „Siguranţa publică în spaţiile de învăţământ preuniversitar”, organizată la Cotroceni.
Impactul acestei stări de fapt pe termen lung, a precizat el, vizează faptul că peste jumătate dintre tinerii care termină clasa a XII-a nu dobândesc o diplomă de Bacalaureat şi nu au o alternativă reală pentru o carieră profesională.
Şeful statului a afirmat că proiectul România Educată are în vedere întreruperea acestor experienţe care se repetă de la an la an şi crearea unui alt viitor pentru sistemul de educaţie din România şi pentru generaţiile următoare.
Săptămâna viitoare, la Braşov, va avea loc o altă dezbatere pe tema carierei didactice în învăţământul preuniversitar, conform unui anunţă făcut de Iohannis, arată Agerpres.
„Regândirea sistemului de formare a profesorilor poate avea un impact major în recredibilizarea profesiei şi în creşterea atractivităţii acesteia, în a menţine şi aduce la catedră acei dascăli dedicaţi şi profesionişti de care este nevoie într-un învăţământ preuniversitar de calitate”, a spus el.
Şeful statului a arătat că pentru un învăţământ de calitate elevii trebuie să se simtă în siguranţă şi să fie realmente în siguranţă în şcoli.
„În instituţiile de învăţământ preuniversitar învaţă şi lucrează aproape 4 milioane de români, copii şi adulţi. Siguranţa lor nu este o joacă, ci o prioritate”, a adăugat Iohannis.
El a subliniat că este o mare nevoie de informaţii complete despre infrastructura şcolară.
„Politicile educaţionale, evaluările, finanţarea şi investiţiile din sistem nu se mai pot baza pe date incomplete, incoerente sau, mai rău, absente. Este, din păcate, deja o obişnuinţă ca instituţii publice distincte să raporteze cifre diferite pe aceleaşi subiecte în privinţa cărora nu ar trebui să avem dubii, ca de exemplu numărul de şcoli, de clădiri cu destinaţie şcolară şi multe altele”, a afirmat şeful statului.
O altă problemă pe care a evidenţiat-o este reprezentată de avizele sanitare şi autorizaţiile de securitate la incendiu, în contextul în care puţin peste o treime dintre clădirile destinate procesului educaţional au autorizaţie de securitate la incendiu, deoarece cadrul legal o impune numai pentru clădirile construite sau la care s-au adus modificări după anul 1998. El a amintit că avizul sanitar poate fi obţinut printr-o banală declaraţie pe proprie răspundere.
„Cred că rezolvarea acestor probleme, dar nu numai, necesită mai multă responsabilitate şi corectitudine la toate nivelurile şi o mai bună, o mult mai bună colaborare între autorităţi”, a punctat şeful statului.
El a subliniat că după vacanţa parlamentară nu ar trebui să mai existe nicio şcoală fără autorizaţie.