Primarul Sibiului nu îi cântă în strună de unul singur lui Traian Băsescu. În corul susţinătorilor viziunii „băsiste” pentru România se regăsesc mulţi alţi lideri PNL şi PDL de prim-plan, precum Crin Antonescu, Vasile Blaga sau Cătălin Predoiu, precum şi alţi liberali şi pedelişti din plan secund, precum Eugen Nicolaescu, Alina Gorghiu, Ludovic Orban sau Raluca Turcan.
Cel mai recent moment în care Klaus Iohannis a preluat la indigo argumentele preşedintelui Băsescu ţine de intenţia reducerii CAS de către Guvernul condus de Victor Ponta. Iohannis a folosit aceleaşi argumente lansate în spaţiul public de Băsescu, declarând că „reducerea temporară a CAS nu poate fi altceva decât o «electorată» pentru mediul de afaceri”. Similar preşedintelui României, şi preşedintele PNL consideră această măsură – solicitată în mod expres de mediul de afaceri, considerată o măsură necesară pentru reducerea taxării muncii – drept „o acţiune electorală” a Guvernului.
Iohannis, PNL şi PDL au avut acelaşi punct de vedere cu Traian Băsescu în problema noului Cod al Insolvenţei. De altfel, liberalii lui Iohannis au fost cei care au atacat la CCR noul Cod al Insolvenţei, fiind sprijiniţi în declaraţiile publice de PDL, respectiv de Traian Băsescu.
Un alt moment în care triunghiul politic Băsescu-PNL-PDL a funcţionat „ca uns” a ţinut de activitatea Comisiei Nana, boicotată de parlamentarii liberali şi ignorată de cei ai PDL. Boicotul jucat de tandemul PNL-PDL a fost realizat în contextul în care Comisia Nana a fost infiinţată înainte de ruperea USL, atunci când, cel puţin teoretic, PSD şi PNL încă luptau împreună pe frontul anti-Băsescu. „Noi nu am fost întrebaţi asupra acestei comisii. Noi nu am văzut o asemenea motivaţie. Nu există un acord din partea PNL”, declara George Scutaru, lider al grupului parlamentar PNL, chiar în perioada înfiinţării Comisiei Nana.
În aceeaşi logică de colaborare tacită dintre PNL-ul condus de Iohannis, PDL-ul lui Blaga şi preşedintele Băsescu trebuie privite şi alte momente politice majore din ultima perioadă. De pildă, cu ocazia solicitării demisiei preşedintelui, votată în Parlament, PDL a absentat de la vot. Cu toate că PNL a votat în unanimitate pentru (votul a fost dat de liberalii prezenţi în sală), marele absent de la vot a fost chiar Crin Antonescu, cel care a ţinut expres să precizeze public că nu a participat la vot, acuzând Parlamentul de ipocrizie.
Iohannis şi PNL, respectiv PDL-ul cu care urmează să fuzioneze au contestat, de asemenea, modificările aduse la Legea Educaţiei Naţionale, prin OUG. Cu aceleaşi mesaje de contestare a ieşit, cu doar câteva zile înaintea lui Iohannis, chiar preşedintele Traian Băsescu.
Alt caz în care mesajele transmise de Klaus Iohannis au preluat acuzaţiile lui Traian Băsescu este cel al fostului şef de CJ Mehedinţi, Adrian Duicu. Pe de altă parte, a existat o tăcere complice atât din partea lui Iohannis, cât şi din partea lui Băsescu, pe cazul şefului liberal de CJ Cluj, Horia Uioreanu, acuzat de asemenea de fapte de corupţie.
Nu în ultimul rând, o coordonare între mesajele lui Băsescu, a PNL şi a celor din PDL poate fi identificată şi pe subiectul ratei de absorbţie a fondurilor europene. Deşi cei din PNL au părăsit guvernarea abia în luna februarie 2014, lideri liberali precum Eugen Nicolaescu au acuzat evoluţiile din domeniu şi au atacat activitatea ministerului Fondurilor Europene în cazul Acordului de Parteneriat. Ba mai mult, liberalii, alături de PDL şi Traian Băsescu au somat Guvernul să prezinte Comisiei Europene (CE) un proiect „serios” de Acord de Parteneriat privind fondurile europene pentru perioada 2014-2020. Asta în contextul în care, la momentul venirii liberalilor la guvernare, în primăvara lui 2012, toate programele operaţionale şi toate fondurile europene erau blocate din cauza neregulilor lăsate în urma lor de oamenii PDL şi ai lui Traian Băsescu.
Cu toate că în spaţiul public atât Klaus Iohannis, cât şi Vasile Blaga încearcă să joace cartea delimitării de Traian Băsescu, realitatea dată de faptele şi gesturile politice din ultimele luni arată o coordonare a atacurilor şi acţiunilor politice ale celor trei. În fapt, se pare că lucrurile care, analizate la rece, indică o apropiere şi o strategie comună între Iohannis, PDL şi Băsescu sunt mult mai numeroase decât declaraţiile publice care par că i-ar despărţi. Dovadă stă şi anunţul lui Ludovic Orban, care a confirmat că în scenariul în care Klaus Iohannis va fi preşedinte, funcţia de prim-ministru va reveni unui membru PDL, practic unui fost, actual sau viitor colaborator al lui Traian Băsescu.