„Discuţiile s-au concentrat asupra stadiului relaţiei bilaterale şi modalităţilor de consolidare a acesteia în cadrul Uniunii Europene, cât şi în plan regional. De interes aparte a fost pregătirea Preşedinţiei slovace a Consiliului UE din 2016 şi reuniunea statelor aliate din flancul estic de la Bucureşti, din luna noiembrie.
Cei doi oficiali au reiterat interesul pentru dezvoltarea cooperării economice bilaterale. Din această perspectivă, deosebit de importantă va fi vizita preşedintelui României în Republica Slovacă din luna noiembrie a acestui an”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Citeşte şi: Aurescu, despre criza imigranţilor: Aderarea României la Schengen va spori securitatea acestui spaţiu
De asemenea, preşedintele României şi vicepremierul slovac au discutat despre provocările actuale din regiune şi din Uniunea Europeană, precum migraţia şi situaţia din Ucraina, care necesită un efort comun din partea statelor europene.
Ministrul Afacerilor Externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a participat, miercuri, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române care se desfăşoară la Bucureşti, unde a spus că problema migraţiei, una dintre cele mai complexe şi stringente cu care se confruntă în acest moment Uniunea Europeană, este o provocare pentru birocraţia europeană, fiind necesară în acest moment o strategie clară, coordonată între statele membre.
”Strategia trebuie să aibă o abordare comprehensivă, care să rezolve concret problemele pe mai multe paliere, de la oferirea de ajutor umanitar, destructurarea reţelelor de traficanţi, până la combaterea problemelor din ţările de origine ale migranţilor, inclusiv combaterea terorismului”, a arătat ministrul slovac.
Miroslav Lajčák a insistat asupra protejării libertăţilor din zona Schengen, spunând că blocarea frontierelor nu este o soluţie acceptabilă pentru populaţia din Europa.
“Mii de oameni intră în zona Schengen şi noi ne prefacem că nu este nimic în neregulă. Există mulţi oameni care profită de pe urma suferinţei altora. Astfel nu pot decât să constat că nu există eforturi suficiente din partea autorităţilor de a reglementa această situaţie”, a avertizat Miroslav Lajcak.
El a solicitat găsirea unor soluţii imediate pentru această problemă, spunând că “nu există nicio strategie clară” în acest sens şi că “fiecare ţară în parte trebuie să se uite la ea însăşi pentru a vedea ce este în neregulă”.
“Trebuie să ne oferim ajutorul partenerilor noştri europeni”, a subliniat Miroslav Lajcak, avertizând că, “dacă nu oprim fluxul de migranţi, vor exista consecinţe grave”.
Ministrul slovac de Externe, Miroslav Lajcak, a declarat miercuri, la Reuniunea Diplomaţiei de la Bucureşti, că Slovacia nu va accepta doar imigranţi creştini din Siria, ci şi musulmani, religia reprezentând doar un motiv de intregrare într-un grad mai mare, dar nu un filtru.
El a specificat că declaraţia potrivit căreia Slovacia nu va accepta imigranţi musulmani „a fost scoasă din context”, adăugând că religia unui imigrant poate fi doar un factor care le va garanta o integrare mai mare în condiţiile în care Slovacia este o ţară creştină, neexistând comunităţi musulmane.
Citeşte şi: Criza refugiaţilor. Drumul spre Europa al imigranţilor începe pe Facebook
„N-am spus niciodată că o să primim numai creştini, dar preferăm creştinii din Siria, pentru că se pot integra. (…) Nu vom alege imigranţii în funcţie de religia lor. Religia nu reprezintă un filtru”, a clarificat Miroslav Lajcak.
El a subliniat că această distribuire a imigranţilor în cazul căreia UE încearcă să stabilească un plan nu trebuie să fie aleatorie.
„Nu trebuie să închidem ochii că putem să-i distribuim şi că nu ne pasă cum trăiesc. Unde există o comunitate mare de musulmani, se integrează mai uşor”, a precizat acesta.
În urmă cu două săptămâni, Slovacia a transmis că va accepta doar creştini atunci când va primi refugiaţi sirieni, în conformitate cu mecanismul UE de distribuire a imigranţilor, informează site-ul BBC.
Ţara trebuie să primească 200 de persoane din tabere de imigranţi din Turcia, Italia şi Grecia, în acord cu un plan european pentru relocarea a 40.000 de persoane.