„Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat şansa să celebrăm Centenarul Marii Uniri, momentul fondator al existenţei noastre naţionale. Este o extraordinară bucurie, pe care sunt convins că o împărtăşim noi, toţi românii, care în această zi simţim, cu şi mai multă emoţie, dragostea de ţară care ne leagă. Vă mulţumesc tuturor celor care faceţi ca România să existe şi să vibreze în faţa întregii lumi!”, a spus Iohannis, în începutul discursului său.
Acesta a apreciat că este important să fie amintiţi toţi cei care au făcut posibilă România anului 2018.
„Este vorba despre românii care au murit pe fronturile de luptă, în teatrele de operaţii din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989. Indiferent ce se spune şi se va spune despre România, istoria lumii va consemna că poporul nostru a avut numeroase idealuri şi că, în parcursul său din ultimii 100 de ani, au existat generaţii care s-au sacrificat pentru libertatea şi demnitatea românilor”, a mai spus şeful statului.
Iohannis a afirmat că „cei care au făcut posibil evenimentul istoric major din veacul trecut ne-au lăsat un bogat patrimoniu de idealuri, valori şi viziune”.
„Dintre toate, cea mai frumoasă moştenire spirituală pe care mi-aş dori să o redescoperim în aceste zile este că Marea Unire a fost, în fapt, o mare şi profundă unire a tuturor românilor în jurul unei năzuinţe comune, pentru a cărei înfăptuire nici un sacrificiu nu a fost prea mare. Momentul de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa soldaţilor pe câmpurile de luptă, fără înţelepciunea elitelor politice preocupate să transforme în realitate idealul naţional al românilor din provinciile istorice sau fără contribuţiile Familiei Regale ori ale minorităţilor naţionale. Cu toţii ne-au lăsat exemple de curaj, hotărâre şi implicare demne de urmat”, a mai spus Klaus Iohannis în faţa invitaţilor de la recepţia de Ziua Naţională.
Şeful statului susţine că, în 1918, România s-a bazat şi pe susţinerea puternică a partenerilor tradiţionali, „aceiaşi care ne sunt alături şi astăzi”.
„Istoria, aşadar, vorbeşte de la sine. Marile izbânzi ale naţiunii sunt posibile dacă suntem uniţi, nu dezbinaţi, dacă avem aspiraţii înalte, nu ţinte personale meschine, dacă ţinem aproape naţiunile prietene democratice şi civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele”, a mai spus şeful statului.
Iohannis a afirmat că Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, „ci este şi despre prezent, şi despre viitor”.
„Buna funcţionare a statului şi stabilirea obiectivelor naţionale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înţelegere şi asumarea corectă a lecţiilor trecutului. Calea către Marea Unire a fost anevoioasă şi plină de provocări, dar înaintaşii noştri au reuşit pentru că i-a animat un lucru esenţial: apartenenţa la acelaşi set de valori şi de principii. Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii şi cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat. În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare naţională, ci şi una europeană. Solidaritatea, respectul faţă de lege, faţă de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti dau consistenţă proiectului european şi au fost pe deplin însuşite de poporul român. Sunt valorile pentru care ţara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorinţa de a ne consolida democraţia, recâştigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spaţiu al păcii, prosperităţii şi libertăţii. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul naţional al Marii Uniri”, a mai arătat Iohannis în discursul său.
Acesta susţine că, „în pofida unor circumstanţe dramatice, care au marcat parcursul naţiunii noastre de-a lungul ultimului veac, am reuşit să transpunem în realitate o mare parte dintre obiectivele predecesorilor noştri”.
„România nu ar fi putut trece peste încercările ultimului secol, dacă nu ar fi fost un stat unitar. Românii nu ar fi putut depăşi tragediile şi greutăţile trecutului recent dacă înfăptuirea Marii Uniri nu ar fi dat sufletelor noastre încrederea în viitor. Din aceşti 100 de ani pe care îi aniversăm, doar în jumătate dintre ei naţiunea noastră a putut să-şi exprime liber capacitatea sa creatoare, să meargă pe calea deschisă la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Dar nu a fost zi şi nu a fost ceas în care cei care au primit darul Marii Uniri să înceteze a iubi România”, a mai spus Iohannis.
Şeful statului a mai spus că „un capitol distinct din istoria mondială va face, în mod cert, referire la identitatea românească, inseparabil legată de limba română, de pământul strămoşesc, dar mai ales de spiritul care le este specific românilor, oriunde s-ar afla”.
„Aşadar, sunt convins că, în istoria lumii, România va apărea ca o ţară care, între 1918 şi 2018, a reînviat de nenumărate ori din propria cenuşă, iar noi, românii, avem o şansă uriaşă pentru următorii 100 de ani: şansa de a dovedi că ducem mai departe visul de libertate şi democraţie al înaintaşilor, că îl apărăm şi îl preţuim. Fiecare dintre noi trebuie să simţim că este o onoare şi o mândrie că facem parte din această naţiune. Cu siguranţă am fi putut realiza mai multe în ultimii 30 de ani, dar să nu uităm nicio clipă unde suntem astăzi. România este în marea familie a Uniunii Europene, iar ca membru cu drepturi depline al celei mai puternice Alianţe de apărare colectivă din istorie, ţara noastră are în NATO cea mai solidă garanţie de securitate a sa. Guvernanţii şi întreaga clasă politică a României de astăzi trebuie să se ridice însă la înălţimea responsabilităţii istorice”, a mai apreciat şeful statului.
Potrivit acestuia, Unirea, dobândită cu mari sacrificii acum un secol, ne obligă să acţionăm zi de zi pentru ca naţiunea să progreseze.
„Statul, prin instituţiile sale, are o misiune centrală în acest sens, întrucât trebuie să ofere soluţii concrete problemelor cu care societatea se confruntă. România are în continuare nevoie de îmbunătăţirea marilor sisteme publice, de consolidarea democratică şi întărirea statului de drept.
Dincolo de prezervarea patriotismului civic şi a solidarităţii, Unirea capătă mai multă substanţă printr-o infrastructură modernă, printr-un sistem educaţional performant, printr-un sistem sanitar care să ofere servicii de calitate. De altfel, educaţia este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării societăţii. România Educată, proiectul pe care îl voi lansa peste doar câteva zile, este, de fapt, România viitorului, o ţară bazată pe valori, care pune nevoile cetăţeanului în prim-plan. Educaţia este singura cale viabilă prin care energia creatoare a naţiunii poate să fie canalizată către progres şi dezvoltare”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
Potrivit lui Klaus Iohannis, istoria românilor „nu a fost nici pe departe lipsită de obstacole, dar am reuşit să devenim o societate matură”.
„Am reuşit să devenim o societate cu oameni curajoşi, responsabili şi tot mai implicaţi civic, care au puterea să lupte pentru o viaţă mai bună pentru ei şi pentru copiii lor. Vouă, dragi români, fie că vă aflaţi în ţară sau în afara graniţelor, vă spun că naţiunea noastră are nevoie de energia şi implicarea tuturor celor care împărtăşim aceleaşi valori, a tuturor celor pentru care democraţia, libertatea, egalitatea în faţa legii fac parte din identitatea lor. Doar uniţi în jurul acestor principii şi lăsând în plan secund alte opţiuni care ne despart avem forţa de a construi împreună România următorului secol. Să ne reîntoarcem la esenţele fibrei noastre naţionale, să ne lăsăm inspiraţi de puterea şi viziunea înaintaşilor şi să ducem mai departe acest preţios tezaur pe care l-am primit. Adevăratul patriotism înseamnă să spunem, pe o singură voce: România de mâine este o Românie democrată, europeană, prosperă, este o Românie care îşi descătuşează întregul său potenţial, o ţară preţuită în lume pentru oamenii săi harnici şi oneşti, respectaţi pentru tenacitatea şi demnitatea cu care îşi apără valorile şi idealurile”, şi-a încheiat discursul Klaus Iohannis.