Iohannis: Majoritatea parlamentară trebuie să înţeleagă că doar sprijinind combaterea corupţiei vor contribui la ridicarea MCV

„Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil. Raportul MCV confirmă că România a menținut un parcurs sustenabil în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menționată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV„, se arată într-un comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.

Șeful statului subliniază că, pentru prima dată, Comisia Europeană afirmă în cadrul raportului că este inadecvată corelarea între MCV și decizii din alte domenii (precum fondurile structurale europene, aderarea la Spațiul Schengen).

Iohannis apreciază faptul că raportul consemnează că activitatea principalelor instituții din domeniul combaterii corupției a înregistrat progrese substanțiale.

El atenționează asupra îngrijorărilor formulate în document cu privire la faptul că cele două proiecte de OUG puse în consultare publică de Guvern ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupției.

Alte articole

Crin Antonescu spune că, dacă va fi președinte, serviciile secrete și justiția nu vor mai face politică

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

„Finalizarea MCV depinde și de evitarea unor dezvoltări negative care ar pune sub semnul întrebării progresele care au fost obținute până în prezent de România. Guvernul României și actuala majoritate parlamentară trebuie să înțeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției vor contribui la consolidarea statului de drept și ridicarea MCV„, se mai arată în comunicat.

De altfel, Iohannis a declarat, miercuri, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că în România corupția este o problemă endemică, dar că poate fi eradicată pe baza unui proces îndelungat, dureros și urât.

„Lupta împotriva corupției în România nu este o sarcină ușoară, este foarte complicată, dar cred în România, cred în capacitatea românilor să construiască o democrație solidă și matură și cred că în România poate fi eradicată corupția, dar de la acest deziderat la fapte este o cale lungă. Suntem determinați să mergem pe această cale și, în prezent, luptăm cu corupția cu rezultate bune. Dacă cineva își imaginează că fenomenul corupției, care este o problemă endemică în România, poate fi eradicat în 1, 2 sau 10 ani, greșește. Lupta împotriva corupției este un proces îndelungat, dureros și urât, care scoate la lumină cele mai urâte fețe ale societății. Și faptul că noi luptăm cu corupția duce la breaking-news-uri zilnice„, a afirmat Iohannis, potrivit Agerpres.

Președintele a arătat că fenomenul corupției nu poate fi combătut pe termen scurt. „Acest lucru este extrem de stresant pentru societate și, mai ales, pentru politicieni și rezultatele vin, dar vin încet. De aceea cred că nu se poate lupta cu corupția pe termen scurt. Corupția poate fi combătută și probabil eradicată dacă crezi în această luptă. Dacă vom continua să luptăm cu corupția vom câștiga, dacă nu, băieții răi vor câștiga și nici nu vreau să-mi imaginez așa ceva pentru România„, a conchis el.

Iohannis: Avem nevoie de societăți democratice solide, în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor

Președintele Klaus Iohannis a mai spus, miercuri, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că este nevoie de societăți democratice, în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor.

„Avem nevoie de societăți democratice solide, în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăți în care principiul cooperării loiale și constructive între instituțiile democratice funcționează ireproșabil. Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziție nu poate fi văzută ca element distructiv și nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte — la fel de legitimă ca efortul și activitatea majorității — a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toții avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului”, a declarat șeful statului la APCE.

El a amintit că pe 6 aprilie, împreună cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, va inaugura la București o Conferință Internațională organizată în colaborare cu Comisia de la Veneția cu privire la Rolul majorității și al opoziției într-o societate democratică.

„Este un subiect de mare actualitate, în contextul anumitor evoluții din unele state membre. Apreciez inițiativa secretarului general, care a solicitat Comisiei de la Veneția să elaboreze un set de linii directoare privind această chestiune”, a afirmat Iohannis.

Președintele a precizat că relevanța Comisiei de la Veneția trebuie accentuată, în contextul diferitelor evoluții din unele democrații europene, amintind că România a beneficiat de expertiza acestei instituții începând cu avizul privind prima Constituție democratică a României, din 1991, până la asistența cu privire la multe acte legislative esențiale funcționării statului de drept în România.

„Comisia trebuie să fie susținută în exercitarea atribuțiilor sale de gardian al democrației prin drept, iar România va continua să sprijine eforturile sale”, a completat șeful statului.

Iohannis: Încurajez comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova

Președintele Klaus Iohannis a încurajat comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova. El a subliniat în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) că România este un „susținător fervent” al procesului democratic din vecinătatea sa, punctând, în acest context, că rolul membrilor APCE în consolidarea democrației este fundamental.

„România a susținut ferm evoluția democratică a Republicii Moldova încă de la declararea independenței sale, în 1991. România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. După 26 de ani, ne păstrăm convingerea că singura cale care poată să aducă prosperitate pe termen lung statului nostru vecin este integrarea europeană. Acest obiectiv poate fi realizat doar printr-un profund proces de reforme, bazat pe asigurarea stabilității politice interne și a implicării responsabile a tuturor factorilor politici și instituționali în consolidarea acestui proces. Acest lucru este esențial pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european al acestuia, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, încurajez comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova, luând în considerare, de asemenea, și următoarele alegeri parlamentare din 2018, care vor avea un rol crucial în privința viitorului democrației din această țară”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a indicat că în ceea ce privește Ucraina, România sprijină puternic suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea acestei țări, adăugând că Acordurile de la Minsk reprezintă cel mai bun instrument în vederea soluționării crizei și trebuie să fie implementate integral.

„Consiliul Europei joacă, de asemenea, un rol major în procesul de reformă din Ucraina, iar România rămâne un susținător ferm al tuturor acestor eforturi”, a spus el.

El a mai subliniat că procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să continue.

„Situația din Balcanii de Vest este încă definită de un anumit grad de insecuritate, care este rezultatul contextului economic dificil, creșterii naționalismului, crimei organizate și al amenințării pe care o reprezintă radicalizarea religioasă. Importanța strategică a Balcanilor de Vest în Europa ar trebui să ne motiveze în a depăși aceste dificultăți și pentru a persevera în proiectarea valorilor noastre democratice, ale statului de drept și ale prosperității. În acest scop, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să continue și, după caz, UE ar trebui să ia în considerare asumarea unor mijloace mai creative și o abordare mai cuprinzătoare. Rolul complementar al Consiliului s-a dovedit a fi esențial în acest proces”, a declarat șeful statului.

Președintele Iohannis a vorbit în plenul APCE și despre ascensiunea populismului, radicalismului, xenofobiei și a eurofobiei.

„Trebuie să luptăm împotriva acestor manifestări cu toată forța noastră și cu toate instrumentele și mecanismele disponibile. România nu va precupeți niciun efort în acest scop”, a spus el.

Șeful statului a arătat că în urma alegerilor parlamentare din România niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în Parlament, susținând că acest fapt arată maturitatea societății românești.

„Sper ca și rezultatele diferitelor alegeri care vor avea loc anul acesta în Europa să dovedească aceeași maturitate a cetățenilor europeni, în ciuda tuturor provocărilor!”, a adăugat el.

Președintele Iohannis a precizat și că România condamnă ferm toate atacurile teroriste.

El a făcut apel la toate statele membre ale APCE să acționeze și împotriva naționalismului extrem, rasismului, xenofobiei, negării Holocaustului și antisemitismului.