Iohannis, mesaj cu ocazia comemorării Holocaustului: Populismul, şovinismul, extremismul reprezintă ameninţări primejdioase

Textul integral al preşedintelui Iohannis:

Apărarea valorilor europene, antidotul pentru combaterea populismului, extremismului și iliberalismului

„Holocaustul reprezintă cea mai tragică pagină din istoria umanității, iar astăzi, gândurile noastre pioase se îndreaptă către victimele cruzimii declanșate de politicile antisemite. În urmă cu 77 de ani, evreii români erau obligați să renunțe la o viață normală și să înfrunte condițiile inumane din lagărele și ghetourile transnistrene. Avem datoria de a păstra nealterată memoria victimelor și de a evita repetarea unor astfel de atrocități, care ne-au pervertit sufletele și ne-au mutilat istoria.

Recuperarea memoriei Holocaustului, precum și combaterea antisemitismului au reprezentat, pentru țara noastră, obiective prioritare în ultimul deceniu și jumătate, iar rezultatele sunt însemnate. Avem o legislație foarte bine definită, care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist și xenofob, iar principiile egalității și nediscriminării sunt consfințite prin Constituție. În domeniul educațional, s-au înregistrat progrese semnificative, iar pentru o înțelegere aprofundată a istoriei comunității evreiești din țara noastră, este în curs de întemeiere Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Pe plan internațional, România este direct implicată în eforturile de combatere a antisemitismului.

Alte articole

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu, mesaje la comemorarea Holocaustului

Marcel Ciolacu, anunț de ultimă oră despre introducerea în școli a cursului „Istoria Evreilor. Holocaustul. ”Va contribui la consolidarea democrației. Statul nu mai trebuie să tolereze discursul urii”

În mai puțin de trei luni, vom prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat care va avea ca obiectiv inclusiv consolidarea valorilor europene și contracararea antisemitismului, rasismului și intoleranței. Facem acest lucru conștienți de urgența și importanța vremurilor pe care le trăim, în care populismul, şovinismul, extremismul și iliberalismul reprezintă amenințări primejdioase care pun în pericol securitatea și pacea din Europa și care pot fi combătute doar prin promovarea solidarității și a coeziunii între statele membre. Democrația, libertatea, pacea, diversitatea și respectul față de drepturile omului reprezintă valorile fundamentale ale construcției europene pe care trebuie să le apărăm cu toată energia. Nouă, europenilor, istoria ne-a demonstrat din plin că abaterile de la aceste fundamente solide generează ură, violență și moarte.

2018 este anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, un bun prilej de a evalua cu foarte mare atenție istoria ultimului secol, cu bune şi cu rele. Intoleranța, rasismul, radicalismul și xenofobia, apoi încălcarea sistematică a statului de drept și a drepturilor omului au condus la 50 de ani de dictatură și îndepărtare de aspiraţiile Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Să învăţăm şi cum a putut fi realizată Marea Unire, dar şi cum a fost posibil ca în România să se dezvolte regimuri politice totalitare. Dovedind că ne-am însușit lecțiile trecutului, România trebuie să rămână, și în al doilea secol de modernitate, puternic atașată principiilor democratice.

Fie ca memoria victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!”

Ziua Holocaustului

An de an, la data de 9 octombrie, este marcată, în România, Ziua Holocaustului, aceasta fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Potrivit prezentei Hotărâri de Guvern, cu prilejul Zilei Holocaustului, „vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică”, autorităţile administraţiei publice urmând să acorde sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941 începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi. Ansamblul cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti. Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.