„Faptul că acum există o retorică rusească ce acuză NATO, România pentru inaugurarea facilității de la Deveselu face parte din strategia de comunicare elaborată în Rusia și care are o anumită tendință de a arăta că lucrurile sunt îndreptate împotriva Rusiei. Scutul din care face parte Deveselu nu e o structură îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am mai spus și îl vom spune în continuare din simplul motiv că așa este„, a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.
Șeful statului lituanian a subliniat că apărarea statelor membre NATO este o chestiune care ține de Alianță. „Noi suntem membri NATO și apărarea acestei zone e o chestiune care ține de NATO și nu de alte țări„, a spus Grybauskaite, salutând „dislocarea sistemului antirachetă în România” și precizând că Lituania sprijină aceste inițiative.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre obiectivele României la Summitul NATO din Varşovia, din iulie, spunând că îşi doreşte măsuri de întărire atât în nordul flancului estic al NATO (Polonia, ţările baltice), cât şi sud, adică în România.
„Pe flancul estic al NATO există amenințări în partea nordică a flancului, aici evident că vorbim azi despre Lituania, există amenințări în partea sudică a flancului, aici e vorba în special despre România, dar pentru NATO noi credem că e important ca întreg flancul estic să fie bine consolidat, să avem o poziție foarte solidă. (…) În ansamblu, e important să existe o abordare echilibrată, adică să nu existe măsuri considerabil mai importante într-o parte, iar în cealaltă parte să apară o oarecare slăbire. Această abordare echilibrată e importantă pentru a da putere întregului flanc. Nu e bine și nu e de dorit ca o parte a flancului să fie slăbită, fiindcă în acest fel întreaga construcție ar fi slăbită, în loc să fie întărită„, a spus Iohannis aflat în vizită la Vilnius.
CITEŞTE ŞI: Iohannis: Există un potenţial important de colaborare cu Lituania în turism, IT, agricultură