Iohannis s-a întâlnit în SUA cu unul dintre ultimii supravieţuitori ai Holocaustului, originar din România VIDEO

Conducerea Muzeului Holocaustrului din Washington i-a prezentat lui Klaus Iohannis unul dintre ultimii supravieţuitori şi fost procuror în procesul de la Nurenberg contra nazismului. Acesta i-a mărturisit preşedintelui că s-a născut la Satu Mare.

„Când eram tânar, eram la fel de înalt ca dumneavoastră, dar, cu vârsta, m-am micşorat„, i-a spus supravieţuitorul Holocaustului.

Presedintele la Muzeul Holocaustului şi de Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice din Muzeul Memorial al Holocaustului, precum şi de ambasadorul SUA în Romania, Hans Klemm.

Presedintele Klaus Iohannis se afla incepand de miercuri la Washington, unde va participa la summit-ul securitatii nucleare, evenimenent organizat in mandatul presedintelui Barack Obama, la care sunt invitati delegatii din 50 de tari. Rusia lipseste in acest an de la summit. Presedintele Iohannis urmeaza sa revina in tara duminica dimineata.

 

Klaus Iohannis sprijină înfiinţarea unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului în România

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, că sprijină înfiinţarea, în România, a unui Muzeul al Evreilor şi Holocaustului şi transformarea ţării într-un centru regional pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Şeful statului a atras atenţia, în declaraţia de presă de după vizitarea Muzeului Holocaustului din Washington, că „evoluțiile din spațiul european din ultima vreme scot la suprafaţă, din păcate, derapaje xenofobe şi derapaje rasiste”.

Citeşte declaraţia integrală a lui Klaus Iohannis:

„Este pentru prima dată când vizitez Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington și trebuie să vă spun că m-a impresionat profund. Am dorit să aduc, personal, un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului și să exprim recunoștința mea pentru activitatea acestei instituții de renume mondial.

Am remarcat aici contribuţia deosebită a României prin colecțiile arhivistice şi alte piese istorice relevante, pentru ca tabloul Holocaustului să fie cât mai fidel redat. Am fost foarte bucuros să constat că administrația Muzeului este extrem de mulțumită de aportul țării noastre.

Suntem în anul în care România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. După Memorialul ”Yad Vashem”, aceasta este a doua instituție de prestigiu din domeniu pe care o vizitez în decurs de o lună şi asta nu este o coincidenţă.

Cele două vizite reprezintă un semnal foarte important pe care România îl transmite.

În primul rând, suntem foarte hotărâți în asumarea propriului trecut, a onorării memoriei victimelor Holocaustului și luptei împotriva manifestărilor antisemite și xenofobe.

În al doilea rând, așa cum am subliniat și în discuțiile pe care le-am purtat cu conducerea Muzeului, vreau să fructificăm potențialul extraordinar pe care ţara noastră îl are de a se profila ca un centru regional performant şi pregătit să combată orice formă de antisemitism, xenofobie, discriminare şi ură. Am amintit despre progresele pe care ţara noastră a reușit să le facă într-un timp extrem de scurt și despre legislația în domeniu, una dintre cele mai avansate în spațiul european. Vreau să spun clar că nu ne vom opri aici.

România este decisă să devină un centru regional în ceea ce privește asumarea trecutului și consolidarea educației în rândul tinerilor, precum și instruirea pentru democrație prin cunoașterea realităților Holocaustului.

De asemenea, în întâlnirea cu conducerea Muzeului, am vorbit despre prioritățile pe care România şi le-a asumat la preluarea mandatului președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Le-am spus  partenerilor americani că sunt pe deplin hotărât să sprijin înființarea în România a unui Muzeu al Evreilor și Holocaustului şi aici vorbesc despre o instituție adevărată, organizată la cele mai avansate standarde în materie, nu mă refer la o casă memorială sau la alte inițiative lăudabile dar foarte mici. În viitor, contez mult pe sprijinul conducerii Muzeului de la Washington pentru schimbul de experiență și expertiza relevantă pentru a duce la bun sfârșit inițiativa românească.

Am subliniat, totodată, că antisemitismul și xenofobia riscă să se instaleze în mod ”natural” într-o atmosferă a lipsei de securitate.

Evoluțiile din spațiul european din ultima vreme scot la suprafaţă, din păcate, derapaje xenofobe şi derapaje rasiste.

De aceea, cred că aceste lucruri trebuie să mobilizeze factorii de decizie şi cetățenii, să creeze un nou impuls, în special în domeniul educației pentru şi despre valorile democratice.

În acest sens, am lansat ideea organizării unei structuri educaționale instituționalizate pentru cursuri și training-uri pentru funcționari, oameni politici, diplomați, personalul din structurile de ordine și siguranță publică, având ca temă istoria Holocaustului, combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a discriminării, a urii„.