Iohannis solicită reexaminarea legii privind porturile: Avantajează operatorii portuari, în detrimentul administraţiilor

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 vizează aspecte referitoare la darea în administrare, concesionarea, subconcesionarea şi închirierea unor bunuri proprietate publică, în domeniul navigaţiei maritime şi fluviale şi la regimul juridic al contractelor de închiriere/subconcesionare pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară care sunt utilizate legal de către operatori economici. Totodată, prin această lege se  înfiinţează, în cadrul Consiliului Concurenţei, Consiliul de supraveghere din domeniul naval, ca structură fără personalitate juridică, formată din 5 membri numiţi şi revocaţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.

Legea a fost adoptată de Parlament, iar Guvernul Cioloş a sesizat Curtea Constituţională, în 2016, care, în februarie 2017, a declarat-o neconstituţională, pe motiv că nu au fost respectate normale de adoptare. Parlamentul a reluat votul, cu modificări minore, care sunt acum criticate de preşedintele Iohannis.

El susţine că nou înfiinţatul organism de pe lângă Consiliul Concurenţei, Consiliul de supraveghere în domeniul naval, ar trebui reglementat prin modificarea Legii concurenţei, şi nu prin cea privind porturilor. Iohannis invocă şi decizii ale CCR, care solicitau ca toate dispoziţiile privind concurenţa să se regăsească într-o singură lege.

În ceea ce priveşte componenţa Consiliului de supraveghere în domeniul naval, preşedintele spune că este necesară reglementarea prin norme primare, clare şi previzibile a unei proceduri transparente de selecţie a membrilor, a unor condiţii pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, a unor reguli privind încetarea mandatului şi revocarea din funcţie, sau vacantarea postului, precum şi regulile de funcţionare a Consiliului de supraveghere în domeniul naval – cvorum de şedinţă şi cvorum decizional.

Alte articole

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

Unul dintre supravieţuitorii tragediei din Colectiv îl demolează pe Iohannis: „Acela a fost momentul în care eu am înţeles cât de mare e goliciunea interioară a persoanei Iohannis”

„Legea prevede în alin. (9) al art. 661 că acest Consiliu de supraveghere în domeniul naval trebuie să deţină o capacitate organizaţională suficientă în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale, proporţională cu importanţa sectorului naval din România. Această capacitate va fi dimensionată corespunzător şi prevăzută în cadrul bugetului anual aprobat al Consiliului Concurenţei. În opinia noastră, acest text este însă imprecis şi neclar, lăsând la dispoziţia autorităţii publice de numire o putere discreţionară absolută în interpretarea sintagmelor  „capacitate organizaţională suficientă”, „proporţională cu importanţa sectorului naval din România” sau „dimensionată corespunzător”. O asemenea modalitate de reglementare contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat că legea trebuie să fie clară şi previzibilă astfel încât să ofere garanţii contra atingerilor arbitrare ale puterii publice”, se arată în cererea de reexaminare.

Iohannis consideră că nu există concordanţă de scop între atribuţiile reglementate pentru Consiliul Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei conform Legii nr. 21/1996 şi atribuţiile Consiliului de supraveghere în domeniul naval, ca structură fără personalitate juridică.

„Întrucât  cele două consilii au atribuţii diferite nu rezultă motivele pentru care Consiliul de supraveghere în domeniul naval ar trebui organizat în cadrul Consiliului Concurenţei. În plus, din lege nu rezultă cu certitudine dacă în domeniul naval se mai menţin competenţele Consiliului Concurenţei, astfel cum sunt acestea stabilite prin Legea concurenţei nr. 21/1996 sau, dimpotrivă, acestea sunt excluse”, se arată în cerere.

El critică şi lipsa de independenţă a Consiliului de supraveghere în domeniul naval în luarea deciziilor şi în privinţa finanţelor proprii.

Preşedintele afirmă că dispoziţii din lege ar trebui clarificate şi corelate şi cu Legea contenciosului administrativ.

„Nu este clar dacă Consiliul de supraveghere în domeniul naval soluţionează plângerile în cadrul unei jurisdicţii speciale administrative sau în cadrul unei proceduri de contestare, în calitate de autoritate ierarhic superioară”, atenţionează preşedintele.

O altă critică se referă la o provedere prin care orice alte atribuţii ale Consiliului de supraveghere în domeniul naval, organizarea şi funcţionarea acestuia, precum şi regimul contravenţiilor se stabilesc prin Regulament de organizare şi funcţionare a acestui Consiliu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, însă posibilitatea ca alte atribuţii să fie stabilite printr-un act administrativ de nivel infralegal contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Critici sunt ridicate şi cu privire la contractele de concesiune, ce se vor încheia între minister/autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de concedenţi, şi administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, în calitate de concesionari vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin redevenţa calculată pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.

Valoarea chiriei/redevenţei – ce va fi prevăzută în contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar ce vor fi încheiate – va fi stabilită cu respectarea principiului aplicării condiţiilor egale la prestaţii echivalente conform dispoziţiilor art. 6  alin. (1) lit. c) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi va fi stabilită pentru o perioadă de 10 ani la nivelul valorii minime a tarifelor de utilizare a domeniului portuar prevăzute în contractele aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii. Astfel, se poate observa că pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară, şi pentru care nu există încheiate contracte de subconcesiune sau închiriere, încheierea noilor contracte, în care vor fi stabilite valori minime pentru chirii, este de natură să avantajeze operatorii portuari, în detrimentul administraţiilor portuare, consideră preşedintele.

„Considerăm că legea poate conduce la înregistrarea unor pierderi financiare sau venituri suboptimale pentru administraţiile portuare pe o perioadă lungă de timp, acestea neputând beneficia pe deplin de pe urma unor preţuri stabilite prin raportul dintre cerere şi oferă. În esenţă, porturile reprezintă active ale statului ce trebuie să fie deschise pieţei, în mod transparent, potrivit principiilor economiei de piaţă. Această modalitate de valorificare a activelor portuare prin stabilirea unor preţuri reduse poate să sacrifice concurenţa dintre operatori, dacă subcontractarea nu este, la rândul ei, permisă la nivelul activelor existente”, se arată în cerere.

Iohannis susţine că orice act normativ care vizează alocarea unor resurse trebuie să se concentreze, în esenţă, pe mecanismele prin intermediul cărora aceste resurse sunt alocate. Conform principiilor economiei de piaţă, aceste mecanisme trebuie să fie liberul acces, competiţia şi transparenţa. Or, în cazul de faţă, legea pare că se concentrează pe rezultate (stabilirea preţurilor) şi mai puţin asupra mecanismelor prin care se formează preţurile utilizării activelor portuare.

Fondul Proprietatea, acţionar la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a transmis o scrisoare către Iohannis în care solicită preşedintelui României nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament şi care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, motivând solicitarea prin faptul că actul normativ ar oferi privilegii actualilor operatori portuari în defavoarea statului.

Operatorii portuari consideră că demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea adoptată recent de Parlament şi care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor este nefondat şi reprezintă “un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare”, precizând că FP este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial.