Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, Iohannis arătat în cadrul discuţiilor că Justiţiei îi revine responsabilitatea de a stabili adevărul, arătându-şi în acelaşi timp convingerea că Ministerul Public va întreprinde toate demersurile în vederea soluţionării acestor cauze.
„Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că cele două cauze reprezintă o restanţă majoră a Justiţiei şi a accentuat necesitatea unei decizii clare şi rapide, stabilirea adevărului cu privire la evenimentele din decembrie 1989 şi din timpul Mineriadei. (…) Preşedintele României a subliniat că adevărul trebuie să iasă la suprafaţă şi că îşi va exercita toate atribuţiile constituţionale astfel încât să existe o soluţionare temeinică şi legală a acestor cauze”, transmite Administraţia Prezidenţială.
Iohannis şi-a exprimat încrederea că Procurorul General va urma întocmai programul la care s-a angajat la începutul mandatului în fruntea Ministerului Public: realizarea unor anchete efective în Dosarele Revoluţiei şi Mineriadei şi finalizarea investigaţiilor în sensul identificării persoanelor responsabile, inclusiv a decidenţilor politici.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a anunţat, la finalul lunii august, că dosarul Revoluţiei a ajuns de la instanţa supremă la Secţia Parchetelor Militare, unde o echipă nouă de procurori va începe să lucreze şi să stabilească adevărul în acest caz.
Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei a arătat că procurorii militari au făcut o anchetă lacunară şi că între 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi 14 octombrie 2015, când procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
În privinţa dosarului Mineriadei, a fost deja începută urmărirea penală, din octombrie 2015, pe numele mai multor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii. Anchetatorii susţin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Corneliu Diamandescu şi alţii au decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.
Procurorii PICCJ i-au adus la cunoştinţă lui Ion Iliescu, în octombrie 2015, că este urmărit penal pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, stabilind atunci ca fostul preşedinte să fie din nou citat pentru a da declaraţii.
În dosar au mai fost puşi sub acuzare Mugurel Florescu, Nicolae Dumitru, Emil Dumitrescu, Petre Petre, Vasile Dobrinoiu, Cazimir Ionescu, Cornel Burlec-Plăieş şi Gheorghe Dobre.
De asemenea, foştii lideri sindicali, directori sau angajaţi la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Ţebea, Petrila, Bărbăteni, Paroşeni şi Comăneşti sunt acuzaţi de implicare în deplasarea minerilor la Bucureşti.