Ion Iliescu, audiat în dosarul Revoluţiei. Parchetul General a extins urmărirea penală pentru infracţiuni contra umanităţii

UPDATE Parchetul General a anunţat, marţi, extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, fiind vizată perioada 22 – 27 decembrie 1989. Printre deciziile care i se impută se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia în funcţia de ministru al Apărării, schimbarea din funcţie a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcţii de comandă a mai multor generali.

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a afirmat marţi dimineaţă la Parchetul General că fostul preşedinte al României se consideră nevinovat în dosarul în care este acuzat de infracţiuni contra umanităţii în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 şi că acesta a fost de bună credinţă. 

Alte articole

Ion Iliescu, despre viitorul președinte al țării: „România are nevoie de cineva care să fie deasupra partidelor”

Ion Iliescu despre stânga și dreapta politică din România: „Să coabitezi nu înseamnă să te denaturezi”

„După cum aţi observat în dosarul cu Mineriada, scenariul e acelaşi. A fost anunţat de către procurorul general faptul că acel dosar va ajunge în instanţă, au fost stabilite nişte termene. Acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi în dosarul Revoluţiei. Dosarul va ajunge în instanţă, asta v-o spun eu din perspectiva mea şi din experienţa pe care o am”, a spus avocatul.

Întrebat dacă fostul preşedinte se aştepta să fie pus sub acuzare în acest dosar, apărătorul lui Iliescu a răspuns: „Nimeni nu se aşteaptă să fie pus sub acuzare. Nici dumneavoastră nu cred că aţi avea astfel de aşteptări, indiferent în ce situaţie v-aţi afla din perspectiva penală”.

„La momentul ăla credeţi că cineva se gândea că peste 30 de ani o să răspundă pentru o chestiune care la ora aia i s-a părut onestă şi absolut corectă?” a spus Adrian Georgescu.

Întrebat dacă clientul său a fost de bună credinţă, apărătorul a răspuns:”Sută la sută”.

Ion Iliescu a plecat de la Parchetul general după mai puţin de o oră, el fiind aşteptat la ieşire de un contestatar care i a strigat:”Criminalule!”.

La ieşirea de la sediul parchetului, fostul preşedinte a refuzat să facă declaraţii.

Fostul preşedinte este chemat, marţi, la Parchetul General pentru extinderea acuzațiilor în dosarul Revoluției din decembrie 1989. Iliescu va primi calitatea de suspect  sub acuzaţia de infracțiuni contra umanității pentru activitatea din zilele de  22-27 decembrie 1989.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru crime contra umanității față de suspectul Ion Iliescu, la data săvârșirii faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN).

În decembrie anul trecut, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul Revoluţiei, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.

Procurorul militar Marian Lazăr declara atunci că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.

În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi la declanşarea protestelor în Bucureşti.

Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.

În plus, până la execuţia celor doi, la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.

Anchetatorii precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu.