În 1950, Ion Iliescu era un tânăr aspirant la meseria de inginer hidrolog. Pentru că îşi dovedise ataşamentul faţă de valorile comunismului, Partidul Muncitoresc Român l-a trimis la studii în Moscova.
„Era un băiat de treabă. Deşi nu îl cunoştea nimeni, a fost simpatizat din prima. Era genul de persoană care spunea bancuri şi era în centrul discuţiilor”, a povestit Aleksandr Velikanov, fost coleg al lui Iliescu.
Cel căruia colegii ruşi îi spuneau „Ionel” a profitat imediat de popularitatea sa şi şi-a învăţat colegii jocuri româneşti. „Ionel ne-a povestit la una din primele noastre petreceri, după ce am dansat şi am glumit, jocul cu cutia de chibrituri. Scoteam interiorul cutiei de chibrituri şi rămânea doar exteriorul. Unul îşi aşeza pe nas cutia şi trebuia să o pună pe nasul celui de lângă el. Adică se uneau, poate că unii se şi sărutau. Ştiu că Ionel mi-a pus mie cutia pe nas, o dată. Poate că de asta am şi reţinut”, a spus Nina Ilina, o altă colegă a celui care urma să fie preşedintele României.
Iliescu a cunoscut-o la Moscova pe Nina, cea care avea să îi devină soţie. Tot la Moscova, Iliescu a studiat alături de Li Peng, cel care avea să devină premier al Chinei la finele anilor 80.
Deşi Iliescu era un susţinător al măreţelor idealuri socialiste, cultul personalităţii lui Stalin şi teama permanentă care îi domina pe ruşi l-au făcut să aibă îndoieli. În 1995, preşedintele s-a întâlnit cu foştii colegi de facultate şi chiar şi atunci părerile rămăseseră împărţite.
„Am avut aşa, discuţii ca între prieteni. Ei spuneau: ‘Cât de bine a fost pe vremea lui Stalin!’. Altul a spus: ‘Ai înnebunit? Cum poţi să te gândeşti la asta?’. Asta a fost, la 20 de ani totul era frumos şi bine. Aşadar, tinereţea a rămas în amintirile noastre ca fiind foarte luminoasă”, a povestit Ion Iliescu.
Tinereţea lui Iliescu pe plaiurile moscovite i-a adus prima şi ultima beţie din viaţa sa. Un coleg îşi sărbătorea ziua de naştere, iar Iliescu a băut cot la cot cu „profesioniştii ruşi”. „Trei stacane de vodcă şi pe urmă şi una de lichior de trandafiri care m-au făcut praf. Eram şi la etajul cinci. Ei au ieşit să se aerisească. Eu n-am coborât, mi-a fost greu să ajung până la capătul holului”, îşi aminteşte amuzat fostul preşedinte.