Ion Iliescu cere normalizarea relaţiilor cu Rusia: „Nu puteţi uniformiza planeta, nu puteţi distruge indentităţile naţionale”

Ion Iliescu spune că în ultimii 30 de ani România s-a schimbat în bine, dar există și părți mai puțin bune. „Eu am militat cîndva pentru un model economic mixt, o economie socială de piață. Viața a decis altfel. După 1996, consensul intern a fost distrus și s-a declanșat privatizarea accelerată – pe mai nimic – a proprietății statului. Terapia de șoc, de care nu a scăpat nicio țară din Est, s-a dovedit un real dezastru. Unii s-au deșteptat mai din timp și s-au apucat să mai repare cîte ceva, alții mai cred că terapia de șoc din România a fost încă prea slabă”, declară Iliescu.

Potrivit fostului președinte, în ciuda faptului că Occidentul și-a deschis piețele pentru cei din Estul Europei, „Uniunea Europeană (UE) a ajuns acum să însemne doar o piață de desfacere, o zonă de comerț liber unde aspectele sociale sunt neglijate, iar inechitatea e în creștere”. În opinia sa, UE ar trebui să revină la rădăcinile sale, dar împreună cu Estul și mai ales ținând cont de caracteristicile Europei de Est, a crizei de identitate și a moștenirii comuniste.

De asemenea, Ion Iliescu este îngrijorat de un fenomen care are loc la nivelul societății românești: „E foarte greu pentru mine să înțeleg cum, la 30 ani de la revoluție, jumătate dintre tinerii români se declară de acord cu un regim totalitar de mînă forte și cred că acesta ar putea rezolva problemele create de slăbiciunea unui stat care și-a pierdut caracterul social. Numai că totalitarismul nu e parte a soluției, ci parte a problemei. Nu mi-aș dori ca tinerii de azi să înțeleagă asta pe pielea lor”.

Citește și: 

Alte articole

Reacţia oficială a Rusiei după victoria lui Călin Georgescu. Ce spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin despre alegerile din România

Ucraina a făcut prăpăd cu rachete britanice: 19 ofițeri ruși, printre care un general, și 500 de soldați nord-coreeni au fost uciși!

Rusia face demersuri pentru recuperarea oportunităţilor ratate în relaţiile cu Republica Moldova

În ceea ce privește relația cu Rusia, fostul președinte nu crede că aceasta este cea firească: „Din niciun punct de vedere ele nu pot fi numite normale și satisfăcătoare. Vreau să punctez că viața în coasta imperiului nu a fost niciodată prea comodă pentru țări ca România, și nu toate amintirile istorice sunt plăcute. Dar, cea mai mare greșeală ar fi să absolutizăm amintirile triste și să nu identificăm nimic bun în trecut. În esență, asta înseamnă un mecanism care blochează orice tentativă de normalizare a relațiilor. În cazul nostru, motivele ununui asemenea blocaj sunt reprezentate de problema tezaurului. Da, asta e o problemă nerezolvată, tocmai de aceea am agreat cu Valdimir Putin crearea unui cadru de dialog asupra chestiunii și transmiterea sa către istorici. Din păcate, ea a revenit la nivel politic. În principiu, relațiile sunt bune atunci când vrem noi să fie bune. Până acum, România pare că nu vrea relații bune cu Rusia. În Ungaria se vrea, în Polonia da. Și în Cehia, Slovacia, chiar și în țările baltice. Și, între noi fie vorba, cred că aceste țări ar avea mai multe nemulțumiri față de Rusia decît noi, dacă privim la trecut. Dar, atît timp cît acolo se simte nevoia unei normalizări a relațiilor, istoria nu mai e folosită în acele țări ca instrument de blocaj. Și nici nu cred că din acest motiv ele au devenit membre NATO sau UE mai puțin responsabile. Problema e că politica externă a României traversează un moment foarte prost, în care îi lipsesc perspectiva și imaginația. Sper ca politicienii români să înțeleagă că normalizarea relației cu Rusia, în paralel cu schimburile culturale ori comerciale, va spori capacitatea țării de a participa la rezolvarea problemelor din țări vecine, inclusiv Moldova sau Ucraina, unde avem interese directe”.

În interviul acordat agenției rusești, fostul președinte critică atât criza societății liberale cât și fenomenul globalizării. „Așa zisa societate liberală e în criză din cauza eșecului modelului economic neo-liberal, cu care în mod frivol s-a identificat. Liberalismul politic înseamnă respect pentru drepturile și libertățile civile, al căror principal garant e statul, în timp ce liberalismul economic neînfrînat încearcă să reducă statele la nivel unor forme goale în tentativa de a obține profituri maxime. Astfel, suveranitatea devine un pretext pentru a-i demoniza pe apărătorii independenței statului. Nu puteți uniformiza planeta, nu puteți distruge indentitățile culturale și naționale, ar însemna că nu ați învățat nimic din lecțiile trecutului!”.

În viziunea fostului președinte, globalizarea are atât părți bune cât și părți mai puțin bune. Ideal ar fi ca fenomenul să se desfășoare după reguli stricte, cu atenție pe aspectele sociale. „Nu cred că ar trebui să punem la zid fenomenul în sine, ci doar felul în care unii comit abuzuri prin intermediul lui. Iar introducerea de mecanisme protecționiste, precum face SUA în războiul comercial cu China, nu aduce decît probleme suplimentare”, a mai spus Ion Iliescu.